Misterul evoluţiei holerei, ELUCIDAT de oamenii de ştiinţă

Lucrând pe o porţiune bine conservată a intestinului uneia dintre victime, oamenii de ştiinţă au reuşiy să descifreze misterul acestei bacterii care continuă să facă ravagii şi în zilele noastre în ţările sărace.

Potrivit Mediafax, studiul lor a fost publicat miercuri în prestigioasa revistă medicală americană New England Journal of Medicine.

Descoperirea este considerată foarte importantă, deoarece, până în prezent, cercetătorii nu reuşiseră să identifice primele tulpini ale bacteriei Vibrio cholerae, un patogen care se dezvoltă în apă.

Cercetătorii au putut astfel să confirme primul dintre cele două tipuri de holeră, considerat „clasic” şi care s-a făcut vinovat probabil ce declanşarea a cinci dintre cele mai grave şapte epidemii din secolul al XIX-lea. Aproape toate au început în Golful Bengal.

Alte articole

Boala cruntă de care suferă Monica Tatoiu. Vedeta este resemnată: „Voi ajunge în scaunul cu rotile!”

Mihaela Tatu suferă de o boală fără leac. Este dependentă pe viaţă de o pastilă: „Am explodat şi am expandat ca o floricică de porumb când e pusă la cuptor”

„Înţelegerea evoluţiei unei maladii infecţioase prezintă un potenţial uriaş pentru înţelegerea epidemiologiei sale”, a felului în care aceasta evoluează în timp şi a factorilor care îi favorizează transmiterea între oameni”, a explicat medicul Hendrik Poinar, profesor de genetică şi director al Centrului de studii asupra ADN-urilor străvechi de la Universitatea McMaster din Canada, unul dintre autorii studiului.

Citeşte şi: Ţânţarii anofeli pot fi imunizaţi împotriva parazitului care provoacă malaria

Originea bacteriei vinovate de apariţia holerei a rămas multă vreme un mister, întrucât cercetătorii nu puteau să examineze eşantioane vechi. Acest patogen se ascunde în intestinele victimelor şi nu ajunge niciodată în dinţi şi oase. Din acest motiv, nu există aproape niciodată resturi de ADN ale bacteriei.

Pentru acest studiu, geneticienii au avut acces la o colecţie de ţesuturi umane conservate într-un muzeu de istorie medicală înfiinţată de College of Physicians din Philadelphia în 1858, după ce acest oraş american se confruntase cu o epidemie de holeră cu câţiva ani înainte.

ADN-ul bacteriei utilizate în acest studiu a fost extras din intestinul unui bărbat mort de holeră în 1849.
Savanţii au putut astfel să determine că această tulpină de bacterie, denumită „clasică”, şi cea de-a doua tulpină, denumită El Tor, au coexistat la oameni şi în apele estuare timp de multe secole sau chiar multe milenii, înainte de declanşarea pandemiilor din secolul al XIX-lea.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că în fiecare an apar pe plan mondial între 3 milioane şi 5 milioane de cazuri noi de holeră care fac între 100.000 şi 120.000 de morţi.

Holera afectează în special intestinul subţire şi se manifestă prin tulburări digestive severe – diaree gravă, vomitări excesive – care duc la o deshidratare rapidă şi severă şi chiar la moartea bolnavului, daca boala nu este tratată cu rapiditate.