Moartea lui Ion Iliescu face înconjurul lumii. Cum îl prezintă presa internaţională pe primul preşedinte post-comunism al României

Ion Iliescu, care a deţinut autoritatea militară de facto în timpul revoltei anticomuniste, a preluat puterea după ce dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena, au fost executaţi pe 25 decembrie 1989. Peste 1.100 de persoane au murit în timpul revoltei, 862 dintre ele după ce Iliescu a preluat puterea. El a negat în repetate rânduri orice faptă ilegală, scrie The Associated Press.

Reales de două ori, în 1992 şi 2000, Iliescu se retrăsese din viaţa publică din 2017. În ultimii ani, starea lui de sănătate se deteriorase. În 2019, a suferit o operaţie pe cord şi, în iunie, a fost diagnosticat cu cancer pulmonar. Spitalul din Bucureşti unde Iliescu era internat din 9 iunie a anunţat marţi că acesta a decedat la ora 15:55, ora locală, după ce medicii „au depus toate eforturile pentru a-i acorda îngrijirile şi tratamentul necesar”.

Guvernul României a confirmat de asemenea decesul său şi a transmis condoleanţe familiei şi apropiaţilor fostului preşedinte, promiţând că va anunţa în curând planurile pentru funeralii de stat.

Într-o declaraţie publicată pe site-ul său oficial, Partidul Social Democrat (PSD) din România, fondat de Iliescu, a calificat această zi drept „una foarte tristă pentru România”.

Alte articole

Programul funeraliilor de stat pentru Ion Iliescu, reguli stricte pentru cei care vor să-şi ia „adio”. Înmormântarea se va desfășura doar în prezența familiei

De ce Ion Iliescu nu a avut copii. Soția lui, Nina, în vârstă de 95 de ani, a pierdut trei sarcini

În ciuda menţinerii unor relaţii bune cu Uniunea Sovietică până la prăbuşirea acesteia în 1991, România a devenit membră a alianţei militare NATO în 2004, în timpul ultimului său mandat prezidenţial. După încheierea ultimului său mandat, a fost deputat în PSD, cel mai mare partid politic din România de la sfârşitul comunismului, acum 35 de ani.

În 2018, reaminteşte AP, procurorii militari l-au acuzat pe Iliescu de crime împotriva umanităţii pentru că nu a împiedicat „numeroase situaţii” în care civili au fost ucişi inutil în timpul revoluţiei. Procurorii au susţinut că el a răspândit informaţii false prin mass-media de stat, creând o „psihoză generalizată” care a alimentat haosul şi vărsarea de sânge. Acuzaţiile împotriva lui Iliescu, care a fost ministru în guvernul comunist până când a fost îndepărtat în 1971, se referă la o perioadă de cinci zile din timpul revoluţiei, după ce Ceauşescu a fugit din Bucureşti pe 22 decembrie 1989. La momentul morţii sale, Iliescu nu fusese condamnat, iar cazul era deschis, precizează AP.

Agenţia France-Presse, citată de Le Monde, scrie că fostul preşedinte Ion Iliescu a condus tranziţia haotică a ţării de la comunism la democraţie

În ianuarie anul acesta, problemele juridice ale lui Iliescu s-au agravat când procurorii l-au acuzat de crime împotriva umanităţii într-un al doilea dosar. Procurorii susţin că el a implementat politici care au dus la reprimarea violentă a protestatarilor civili din Bucureşti în 1990, care cereau îndepărtarea foştilor comunişti de la putere. Iliescu a chemat minerii din Valea Jiului să „restabilească ordinea” în capitală. Cel puţin patru persoane au fost omorâte în confruntări.

AP consemnează şi declaraţia lui Dominic Fritz, preşedintele partidului Uniunea Salvarea României, partener în coaliţia de guvernare, care a spus într-o postare pe Facebook că moartea lui Iliescu „este dureroasă nu din cauza plecării sale, ci pentru că lasă atâtea răni deschise”. „Mulţi încă aşteaptă dreptate”, a spus el. „Ion Iliescu a luat cu el răspunsurile la întrebări care încă bântuie societatea”, a subliniat Fritz.

Timp de două decenii după revoluţie, Iliescu a fost cea mai importantă figură politică din România, care a contribuit la definirea noilor instituţii democratice ale ţării şi a Constituţiei sale, a declarat Cristian Andrei, consultant politic, citat de AP. „Moştenirea sa se întinde de la înlăturarea lui Ceauşescu până la faptul că el însuşi a reprezentat o ruptură în dezvoltarea şi tranziţia României către o democraţie şi o economie de piaţă pe deplin funcţionale”, a declarat el pentru Associated Press. „Ulterior, el a fost acuzat de un număr tot mai mare de români că este continuatorul aparatului comunist încercând să se menţină la putere într-un stil autoritar-comunist”, a explicat Andrei

După victoria preşedintelui Nicuşor Dan în alegerile prezidenţiale tensionate din România din luna mai, Iliescu l-a felicitat pe noul lider pro-occidental într-o postare pe blog, menţionând că România „trece printr-o perioadă complexă” şi se confruntă cu provocări economice, sociale şi geopolitice. „România are nevoie de coerenţă, dialog şi un angajament ferm pentru consolidarea instituţiilor democratice şi a drumului său european”, a spus el. „Sunt convins că veţi exercita această responsabilitate cu demnitate şi simţ al datoriei faţă de naţiune”, a transmis Ion Iliescu, menţionează AP.

Agenţia France-Presse, citată de Le Monde, scrie că fostul preşedinte Ion Iliescu a condus tranziţia haotică a ţării de la comunism la democraţie.

Născut pe 3 martie 1930, Iliescu a fost ministru al tineretului în timpul dictaturii lui Nicolae Ceauşescu. Însă, în anii 1970, a căzut în dizgraţie şi a fost marginalizat. A ajuns la putere în timpul revoltei anticomuniste din decembrie 1989 care l-a răsturnat pe Ceauşescu, în circumstanţe care rămân neclare, devenind liderul autoproclamat al unui organism guvernamental interimar, Frontul Salvării Naţionale, explică AFP.

Iliescu a obţinut apoi o victorie zdrobitoare în primele alegeri democratice din ţară, în mai 1990. A fost reales pentru un mandat de patru ani în 1992, dar a fost învins la alegerile din 1996, pentru a reveni la putere în 2000 pentru un ultim mandat permis de Constituţie.

În timpul celui de-al treilea mandat, România a aderat la NATO în 2004 şi a semnat tratatul de aderare la Uniunea Europeană, aderarea devenind efectivă în 2007.

În ultimele două decenii, Iliescu a fost acuzat de crime împotriva umanităţii pentru violenţele din timpul căderii comunismului.

Într-un caz separat, el a fost acuzat şi pentru rolul său în chemarea minerilor pentru a reprima protestele studenţeşti după alegerea sa în 1990. Represiunea a fost condamnată pe scară largă la nivel internaţional. Însă, din cauza disputelor juridice, Iliescu, care a negat orice faptă ilegală, nu a fost judecat în niciunul dintre cazuri.

Influentul politician a fost văzut ultima dată în public în 2017, când a fost interogat de procurori, precizează AFP.

Agenţia Bloomberg scrie, de asemenea, că Ion Iliescu, fostul preşedinte român care a condus ţara în perioada de tranziţie de la comunism la democraţie, a fost urmărit de controverse legate de trecutul său politic.

Inginer format la Moscova şi membru de lungă durată al Partidului Comunist, Iliescu a devenit figura centrală a revoluţiei sângeroase din România, care a început în 1989 şi a culminat cu răsturnarea şi execuţia dictatorului Nicolae Ceauşescu, menţionează Bloomberg.

În calitate de fondator al Frontului Salvării Naţionale, Iliescu a preluat puterea interimară în zilele haotice care au urmat răsturnării lui Ceauşescu în decembrie 1989. A devenit apoi primul preşedinte ales democratic al României şi a exercitat două mandate până în 1996, supraveghind începutul tranziţiei tumultuoase a ţării către o economie de piaţă liberă.

Citește și: Ion Iliescu, loc de veci alături de foștii lideri ai țării: Fostul președinte al României a avut cancer pulmonar

Iliescu a câştigat un al treilea mandat (decembrie 2000 – decembrie 2004), perioadă în care România a finalizat negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, o etapă importantă atinsă în 2007. Aceasta rămâne cea mai importantă realizare politică a ţării de la căderea comunismului. România a aderat la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în ultimul său an de mandat, arată Bloomberg.

Iliescu a fost fondatorul Partidului Social Democrat, succesor al Frontului Salvării Naţionale. Deşi social-democraţii au fost mult timp cea mai puternică forţă politică din ţară, Iliescu este singurul membru al partidului care a câştigat alegerile prezidenţiale, remarcă Bloomberg.

Cu toate acestea, Iliescu a fost o figură controversată în ţara de la Marea Neagră, deoarece a fost cândva protejatul lui Ceauşescu. Unii au afirmat că a contribuit la împiedicarea unei tranziţii mai rapide către economia de piaţă, în încercarea de a-şi păstra puterea şi de a menţine un statu-quo marcat de corupţie generalizată.

El a recunoscut complexitatea tranziţiei. „Nu totul a fost rău în comunism şi nu totul este mai bun acum”, a scris el într-o postare pe blog în 2016. „Dar acum avem ceva ce nu aveam atunci: libertatea de a schimba ceea ce este rău. Depinde de noi cum folosim această libertate”, a spus Ion Iliescu.

Născut pe 3 martie 1930, în micul oraş Olteniţa din sudul României, Iliescu a absolvit facultatea la Moscova ca inginer hidrolog, în plin stalinism, ceea ce a alimentat mai târziu suspiciunile că ar fi fost agent al Uniunii Sovietice, lucru pe care l-a negat în repetate rânduri.

Întors în România, Iliescu a urcat rapid pe scara politică în cadrul Partidului Comunist. Se pare că Ceauşescu a ajuns să-l considere pe Iliescu un rival şi l-a marginalizat în anii 1980, perioadă în care Iliescu a devenit un critic al regimului.

În 1989, Iliescu a reapărut în prim-planul televiziunii publice, singurul canal existent care transmitea evenimentele din jurul revoluţiei, ca figură emblematică a democraţiei naţionale în devenire.

Deşi i se atribuie stabilizarea ţării imediat după căderea regimului comunist, preşedinţia sa a fost marcată de mai multe decizii şi evenimente controversate, începând cu invitaţia adresată minerilor să reprime protestele antiguvernamentale din Bucureşti în 1990, care s-au transformat în ciocniri violente soldate cu sute de răniţi.

El a făcut obiectul mai multor anchete pentru revoltele din 1989, precum şi pentru crime împotriva umanităţii legate de revoluţia din 1989. Nu a fost niciodată condamnat.

În ultimii ani, Iliescu a rămas un politician activ şi preşedinte de onoare al Partidului Social Democrat. Îi supravieţuieşte soţia sa, Nina, care a fost o figură discretă pe tot parcursul carierei lui Iliescu, notează Bloomberg.