Monument istoric modificat ilegal de un călugăr de 94 de ani: „Știam că nu am voie, dar nu am ce să pierd”

Un călugăr a transformat radical un loc de rugăciune amenajat de pustnici în stâncă în urmă cu sute de ani și folosit timp de peste două secole. Schitul, care este un obiectiv des vizitat de turiști, a fost modificat printr-o lucrare neașteptată, descoperită recent de ghizi.

„Acolo, la baza muntelui, sunt mai multe schituri rupestre în ansamblul Nucu-Ruginoasa-Aluniș. Acest ansamblu include trei sferturi dintre schiturile rupestre din România, iar câteva dintre ele, cum au fost Agatoanele sau Fundătura, despre care vorbim noi acum, au avut o importanță mai mare.

Fundătura este cel mai important, deoarece toți cei care au lăsat urme ale trecerilor lor pe acolo și nume date schiturilor, adică Iosif, Dionisie Torcătorul, veneau aici la liturghie, la praznicele împărătești sau la alte slujbe foarte importante.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În pofida faptului că acel schit rupestru a avut un astfel de acoperiș în vremuri îndepărtate, acolo activitatea monahală s-a terminat de aproximativ 140 de ani. Practic, fiind cel mai de jos dintre schiturile rupestre, ca altitudine, au avut și cea mai lungă viață.

Alte articole

Imagini virale cu o față bisericească ce se dedă la plăceri lumești. În autogara Deva, un călugăr combate canicula cu o bere rece băută direct din butelcă și mângâie tandru pe umerii dezgoliți femeile care stau pe bănci în așteptarea microbuzelor

Primul robot humanoid „călugăr” s-a „născut” în Seul. A îmbrăcat roba și s-a suspus regulilor: „Da, mă dedic budismului”

A fost ‘ultimul bastion’ al călugărilor sau călugărițelor din zonă. Când acolo era un mic schit, bisericuța aceea avea un acoperiș din lemn, dar în niciun caz în felul în care arată el acum.

Asta nu înseamnă că trebuie să ne apucăm să le reconstruim acum, și mai ales după bunul plac, de aceea eu consider că e mai bine să fie lăsat așa, în pofida faptului că, poate, preotul respectiv care a făcut acoperișul, la Fundătura, e bine intenționat. El se gândește că prin gaura aceea din tavan intră apă și locul se poate deteriora mai tare”, a declarat ghidul turistic Emanuel Vârgolici.

Citește și: Delia, imagini rare cu tatăl ei. Cum a ajuns Ion Matache călugăr pe Muntele Athos

Conducerea Primăriei Bozioru a confirmat că lucrarea nu a fost autorizată. În urma verificărilor făcute pe teren și având în vedere statutul de monument istoric al schitului, autoritățile locale au sesizat oficial Direcția Județeană pentru Cultură Buzău.

„Noi n-am dat nicio autorizare, nici n-am avut cunoștință. Am făcut imediat adresă la Direcția Județeană pentru Cultură Buzău, mi-au răspuns că o să vină o comisie de la ei, de la Poliție cineva și să participăm și noi cu un reprezentant, doi, să mergem la fața locului, să facem constatări și în funcție de ceea ce este acolo, să vedem măsurile care se vor lua. Noi n-am dat niciun aviz, nimic”, a precizat primarul comunei Bozioru, Marian Spătaru.

Ce spune călugărul: „N-am făcut nimic rău. Nu am făcut nicio greșeală”

Preotul care a făcut lucrarea a explicat că scopul său a fost doar acela de a proteja obiectivul. El susține că i-a refăcut schitului acoperișul exact așa cum îl avea în urmă cu sute de ani.

„Am văzut că schitul Fundătura, cum scrie cineva, a fost acoperit și ținea de Mănăstirea Găvanele. Eu dacă sunt din Găvanele am zis să fac și eu ceva pentru piatra aia, acolo unde au stat călugării. Am făcut și eu acolo, în ideea să acopăr și am acoperit și eu acolo.

Am terminat după ‘Schimbarea la Față’, am acoperit piatra să o fac și eu cum scrie în carte, că a fost acoperită, fără să fac vreun rău sau ceva. N-am făcut nimic rău. Nu am făcut nicio greșeală, decât i-am pus acoperișul cum a fost.

Știam că nu am voie, dar de ce să nu fac eu la anii mei, pentru că n-am ce să pierd acum, chiar dacă mă închide, chiar dacă mă bate, chiar dacă îmi face ceva. Am trecut de 94”, a spus preotul-călugăr Ion Ceauș.

Schitul Fundătura se află în zona Nucu-Bozioru, un teritoriu faimos pentru vestigiile sale săpate direct în stâncă. Aceste așezări rupestre unice fac parte din Geoparcul „Ținutul Buzăului”, recunoscut oficial ca sit UNESCO în aprilie 2022. Statutul internațional confirmă valoarea mondială a zonei, care îmbină perfect elemente geologice și ecologice deosebite cu un patrimoniu arheologic, istoric și cultural de excepție.