Moscova a fost atacată cu drone. Atacul ucrainenilor asupra capitalei Rusiei a avut loc luni. Echipele serviciilor de urgență au intervenit în mai multe zone unde au căzut resturi ale dronelor.
Mai multe drone au atacat Moscova, au anunțat rușii. Ministerul Apărării susține că apărarea aeriană rusă a doborât luni 10 drone care se îndreptau spre capitală, potrivit Sky News. Atacurile în valuri au vizat și alte regiuni ale Rusiei.
Între orele locale 8:00 și 20:00, 50 de drone ucrainene au fost doborâte în regiunile Moscova, Briansk, Kaluga și Kursk, precum și în Crimeea și deasupra apelor Mării Negre, a mai transmis ministerul rus.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că echipele serviciilor de urgență lucrează în locurile unde au căzut resturi de la dronele care se îndreptau spre capitală.
În ultimele săptămâni, armata ucraineană a atacat instalații electrice și de termoficare din regiunile ocupate de ruși, dar și din regiunile rusești aflate în apropiere de frontiera cu Ucraina.
Totuși, ucrainenii nu au reușit să provoace pagube majore centralelor electrice și termice care deservesc Moscova și regiunea înconjurătoare.
Duminică, armata ucraineană a lovit centrala electrică Shatura, aflată la 120 km est de Moscova, obligând autoritățile locale să treacă la surse de alimentare de rezervă și să implementeze sisteme mobile de încălzire în orașul cu 33.000 de locuitori, unde temperaturile erau în jurul punctului de îngheț. Luni, guvernatorul local a declarat că unitatea electrică Shatura și-a reluat activitatea.
Iuri Uşakov, consilierul principal al preşedintelui rus Vladimir Putin, a ridiculizat planul Europei de a pune capăt războiului din Ucraina şi a declarat că Kremlinul preferă propunerea iniţială de pace a preşedintelui american Donald Trump, relatează POLITICO.
„Nu ne convine deloc, este complet neconstructiv”, a declarat reporterilor, la Moscova, Iuri Uşakov, consilier veteran de politică externă al liderului rus, referindu-se la planul de pace al UE, lansat ca răspuns la planul în 28 de puncte prezentat de Washington.
Uşakov a adăugat că planul lui Trump, care includea mai multe concesii majore făcute Rusiei, printre care cedarea unor vaste teritorii ucrainene şi limitarea dimensiunii armatei ucrainene, era mai „acceptabil” pentru Kremlin.
Cadrul administraţiei SUA – care a venit cu un termen limită agresiv, Ziua Recunoştinţei, şi cu ameninţări de a întrerupe ajutorul şi informaţiile către Ucraina dacă nu îl acceptă – a luat prin surprindere Ucraina şi aliaţii săi europeni, declanşând un weekend de negocieri urgente la Geneva între Washington, Kiev şi partenerii europeni.
Luni, Putin a discutat la telefon cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan despre plan şi, potrivit Kremlinului, a afirmat că prima propunere a lui Trump este o „bază bună pentru un acord viitor”.
„Vladimir Putin a remarcat că aceste propuneri, în versiunea pe care am văzut-o, sunt în concordanţă cu discuţiile de la summitul ruso-american din Alaska şi, în principiu, pot constitui baza unui acord paşnic final”, a declarat Kremlinul în comunicatul său în legătură cu discuţia telefonică dintre Putin şi Erdogan.
Diferenţa dintre obiectivele finale preferate de cele două părţi rămâne mare şi, în mare măsură, incompatibilă. Moscova insistă pentru o soluţie care să-i asigure şi să-i extindă câştigurile teritoriale, în timp ce Kievul şi capitalele europene insistă asupra asigurării suveranităţii Ucrainei.
Duminică, secretarul de stat american Marco Rubio a descris discuţiile din Elveţia ca fiind un progres major, menţionând totuşi că „mai sunt încă multe de făcut” înainte de finalizarea unei propuneri.
Trump, care a criticat duminică Kievul pentru „lipsa totală de recunoştinţă”, a adoptat totuşi un ton optimist cu privire la discuţiile din Elveţia. „S-ar putea să se întâmple ceva bun”, a scris el luni într-o postare pe reţelele sociale.
Nici Trump, nici Rubio nu au dat detalii despre modificările aduse planului iniţial, care cuprindea 28 de puncte, plan cu privire la care liderii europeni nu au fost consultaţi şi care ar fi exclus Ucraina din NATO şi ar fi permis staţionarea avioanelor de luptă europene în Polonia vecină.
Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat luni că „toate problemele referitoare la Europa şi, de asemenea, cele referitoare la NATO au fost eliminate din acest plan”.