Moşii de iarnă reprezintă una dintre cele mai mari sărbători ale creștinilor ortodocși, o sărbătoare care se ține cu sfințenie și de care se leagă pomenirea morților.

Anul acesta, Moșii de iarnă se prăznuiesc la începutul lunii martie, mai exact pe 6 martie, atunci când Biserica Ortodoxă face prăznuirea celor adormiți. Moșii de iarnă 2021 sunt celebrați în martie, deoarece Paștele 2021 este pe 2 mai, iar Moşii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morților, care se încheie în Săptămâna Mare.

Alte Articole

Oana Roman, accidentată grav și operată de urgență în Egipt: ...

Doinița Oancea și Adrian Călin s-au despărțit după șase ...

Irina Loghin dezvăluie secretul frumuseții. Ce băutură consumă ...

După Moșii de iarnă 2021, la câteva zile, urmează Moșii de primăvară 2021, pe data de 9 martie.

Moşii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morților care se încheie în Săptămâna Mare dinaintea Paștelui. Pe 6 martie 2021, Biserica Ortodoxă Română face prăznuirea celor adormiți. În această sâmbătă, preoții fac slujba Parastasului și cea a Sfintei Liturghii.

Credincioșii merg la biserică la slujbă, cu pomene pentru rudele lor care au trecut în neființă. Pentru Moşii de iarnă, gospodinele pregătesc colivă, sarmale, colaci, turte și vin. Lângă coșul cu bucate, credincioșii pun un pomelnic în care trec numele rudelor decedate.

Ce pregătesc gospodinele pentru Moşii de iarnă

Pentru Moșii de iarnă, gospodinele pregătesc mai multe bucate tradiționale pe care le dau de pomană după slujba de la biserică. În această zi se fac sarmale, se face friptură de porc, colivă, turte și colaci. Ele sunt așezate într-un coș și duse la biserică pentru a fi sfințite de către preot. La Moșii de iarnă se mănâncă piftie întrucât sărbătoarea este cunoscută și sub numele de Moșii de piftii.

Ce nu ai voie să mănânci la Moșii de iarnă. Tradiția populară spune că, tot ce rămâne nemâncat în Sâmbăta Morților se aruncă nu se păstrează pentru a doua zi când este Lăsatul secului de carne. Se spune că dacă tradiția nu este respectată, natura se va răzbuna și va trimite vreme rea peste cei care în cauză.

În unele zone din țară, pe lângă aceste pomene, credincioșii pun un bănuț pe care îl dau celui mai sărac om din sat. Se consideră că asta aduce spor atât celui care dă, cât și celui care primește.

Pomenirea morților la români se face de mai multe ori pe an, după cum urmează: Moșii de primăvară – sâmbăta din preajma Mucenicilor;

Calendar ortodox martie 2021. Sărbători religioase în martie 2021. Tradiţii şi superstiţii de Babe, Mucenici, Alexii, Buna Vestire

Ce înseamnă Sâmbăta Morților

În ziua de Sâmbăta Morților, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe cei trecuți în neființă, prin organizarea Slujbei Parastasului și a Sfintei Liturghii.

Pentru pomenirea morților la biserică, enoriașii duc colivă, colac sau turtă, o sticlă cu vin și pomelnicul în care sunt trecute numele persoanelor care nu mai viețuiesc pe Pământ, pentru a fi slujite de către preoți.

Este ziua cunoscută și ca Sâmbăta Morților, iar ritualul prevede ca în fiecare biserică să se oficieze Sfânta Liturghie și Slujba Parastasului!

La biserică se duc, spre a fi slujite de către preoți, colivă, colac, sticlă cu vin, pomelnicul în care trecem numele celor plecaţi la Domnul şi lumânări.

Pentru pomenirea morților se mai pot duce, în funcţie de posibilităţi, pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe.

În această zi, se aprind lumânări la mormintele rudelor trecute în neființă, pentru a încălzi sufletele celor decedați.

Tradiții și obiceiuri de Moşii de iarnă 2021

În unele zone ale României, la sate, sărbătoarea Moșilor de Iarnă este cunoscută și sub numele de „Moșii de piftii”.

Potrivit datinelor străvechi, tot ceea ce rămâne nemâncat în Sâmbăta Morților se aruncă și nu se păstrează pentru a doua zi, când avem Duminica Lăsatului Secului de carne.

În caz contrar, se spune că iarna se va răzbuna și va trimite valuri de nămeți peste cei care nu respectă orânduielile Domnului.

Pentru a respecta până la capăt obiceiul, trebuie ca ceea ce rămâne nemâncat să se arunce a doua zi, în Duminica lăsatului sec de carne. Dacă nu se respectă această tradiţie, natura se răzbună aducând valuri de frig în toiul verii.

În Sâmbăta Morților nu se lucrează, iar la cimitir se aprind cel puțin două lumânări
Femeile care încalcă tradiţia şi lucrează în această zi sunt pedepsite să tremure ca piftia şi „li se întoarce pomana” pe care au dat-o.

Atenție! Cei dragi decedați de mai puțin de un an nu trebuie pomeniți alături de ceilalți! Pentru ei se scrie doar un pomelnic separat.

Credincioşii care fac pomeniri de Moșii de iarnă trebuie să meargă la biserică de dimineaţă, ca să participe la Sfânta Liturghie. Abia după această slujbă se oficiază şi parastasul.

Apoi, familia merge la cimitir, unde trebuie să aprindă cel puţin două lumânări – numărul minim necesar, potrivit superstiţiilor, pentru a încălzi sufletele morţilor.

În Muntenia încă se mai păstrează obiceiul ca, lângă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât și celui care a primit.

Pe vremuri, se obișnuia pe la sate să se organizeze hore, iar la oraș, bâlciuri și baluri. De asemenea, se dă de pomană un preparat caracteristic zonei – grâu fiert cu brânză şi unt. În plus, în pachete se pune şi friptură de porc.

Nu se fac nunţi de Moşii de iarnă

Conform tradiţiei creştin ortodoxe, odată cu Lăsatul secului de carne, cununiile religioase ar trebui să fie interzise. Noul sezon al nunţilor se va deschide după Duminica Tomii (a doua duminică după Paște).

• Când se mai face pomenirea morților la români
  Moșii de primăvară – sâmbăta din preajma Mucenicilor;
  Moșii de vară – sâmbăta dinaintea Rusaliilor;
  Moșii de toamnă – prima sâmbătă din luna noiembrie;
  Moșii de iarnă – sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne.

Din bătrâni se spune că nu oricine are voie să dea de pomană. De obicei, cea mai bătrână femeie din familie împarte nevoiașilor colaci, mâncare sau haine.

Tot bătrânii zic că nu este bine să primești pomană de la o femeie însărcinată. Preoții contrazic însă aceste obiceiuri strămoșești. Ei spun că oricine poate să dea pomană, pentru că acesta este un act de binefacere pentru cineva ce are nevoie de ajutor. Ba mai mult, Sfinții Părinți explică faptul că în Biblie nu scrie nicăieri ce, cui și cât să dăm de pomană. Cei morți nu mai mănâncă, ci ei au nevoie de rugăciunile înălțate către cer și binecuvântarea preoților.