Moșii de toamnă 2026. În această zi, românii respesctă cu strictețe mai multe tradiții. De Sâmbăta Morților, credincioșii merg la biserică, participă la slujbele de pomenire și împart alimente pentru cei care nu mai sunt astăzi printre noi.
De Sâmbăta Morților, credincioșii obișnuiesc să împartă colivă, colaci și pâine, dar și fructe de sezon. De asemenea, în unele familii gospodinele gătesc sarmale, friptură, pilaf sau plăcinte pentru a le oferi de pomană celor nevoiași, pentru rudele care au trecut la cele veșnice.
În unele părți din țară, pe lângă mâncarea oferită de pomană, credincioșii mai dau și fafurii, căni și furculițe sau linguri.
De Sâmbăta Morților, credinioșii merg la biserică cu colivă, colaci și vin. De asemenea, se dau pomelnice pentru cei morți și se țin lumănări aprinse pe timpul slujbei.
După slujbă, unii credincioși merg la cimitir, acolo unde aprind lumânări pentru cei morți și spun rugăciuni.
Sărbătoarea Moșilor de Toamnă aduce și câteva superstiții. De exemplu, în această zi nu este bine să mături, deoarece praful ar ajunge în ochii morților, și nici să arunci gunoiul din casă.
De asemenea, credincioșii evită să spele rufe de Sâmbăta Morților, se evită certurile și vorbele urâte. Ziua este asociată cu rugăciunea, recunoștința și respectul față de cei care au murit, astfel că se evită petrecerile și activitățile zgomotoase.
Denumirea de „Moși” vine de la cuvântul „strămoși” și îi amintește pe cei care au făcut parte din generațiile anterioare ale familiei. În această zi sunt pomeniți părinții, bunicii, rudele și toți cei trecuți la cele veșnice, scrie csid.ro.
Sâmbăta a fost aleasă deoarece, în tradiția ortodoxă, este ziua dedicată în mod special pomenirii celor adormiți. Credincioșii se roagă atât pentru sufletele celor apropiați, cât și pentru persoanele decedate care nu mai au pe nimeni care să le pomenească numele.