Moţiunea de cenzură „STOP Planului Bolojan” se dezbate şi se votează marţi în Parlament. Negocieri dure pentru fiecare vot

Premierul Ilie Bolojan se confruntă marţi cu moţiunea de cenzură iniţiată de PSD şi AUR şi semnată de 254 de parlamentari. Rezultatul votului din plenul Camerelor reunite este greu de estimat, având în vedere că unii dintre semnatari au anunţat că nu vor şi vota moţiunea, alţii au schimbat brusc tabăra, iar negocierile pentru voturi se desfăşoară până în ultimul moment.

Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentarii PSD, AUR și PACE – Întâi România împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan se dezbate și se votează marți în plenul comun al Camerei Deputaților și Senatului.

Moțiunea de cenzură, intitulată ‘STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului’, a fost semnată de 254 de parlamentari.

Ea a fost prezentată săptămâna trecută în plenul reunit al Parlamentului de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

Alte articole

CURS BNR 5 mai 2026. Ce se întâmplă cu moneda naţională în ziua moţiunii de cenzură

Vlăduța Lupău, show incendiar la o nuntă. Artista i-a cucerit pe invitați cu „Șoferia”. VIDEO

Dezbaterea și votul au fost programate pentru astăzi, 5 mai, de la ora 11.00, iar votul este secret, cu bile.

Votul va fi secret cu bile, iar pentru ca moțiunea să fie adoptată este nevoie de cel puțin 233 de voturi ‘pentru’.

Ilie Bolojan a depus jurământul ca premier în 23 iunie 2025, bifând astfel toate funcţiile de putere – primar, prefect, preşedinte CJ, preşedinte de Senat, preşedinte interimar, iar moţiunea de cenzură de marţi este a şaptea care îl vizează, precedentele, iniţiate preponderent de AUR, SOS România şi POT, fiind respinse.

Sondaj CURS. Cum arată clasamentul partidelor înaintea moţiunii de cenzură

Moţiunea de cenzură dezbătută marţi, intitulată „STOP „Planului Bolojan” de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului”, este iniţiată de PSD şi AUR şi semnată de 254 de parlamentari – 175 de deputaţi şi 79 de senatori. Semnatari sunt 92 de deputaţi şi 36 de senatori PSD, 62 de deputaţi şi 28 de senatori AUR, 9 deputaţi POT, 10 senatori PACE, 12 deputaţi neafiliaţi şi 5 senatori neafiliaţi.

Pentru ca moţiunea să treacă, sunt necesare 233 de voturi. În ceea ce priveşte voturile PSD, senatorul Felix Stroe nu va putea fi prezent la vot din motive medicale, deşi a semnat moţiunea de cenzură. Un alt semnatar, afiliat grupului PSD, Alexandrin Moiseev, a anunţat că nu va vota şi a şi părăsit grupul PSD, căruia îi era afiliat, plecarea sa fiind însă compensată de intrarea în grupul PSD de la Cameră a deputatului Rodica Plopeanu. Senatoarea Victoria Stoiciu a părăsit PSD, refuzând să semneze moţiunea.

În cazul AUR – care are 28 de senatori şi 62 de deputaţi, toţi semnatari ai moţiunii de cenzură – nu au fost înregistrate renunţări. Mai mult, liderul AUR George Simion a anunţat luni, pe Facebook: „Nu vă temeţi: AUR nu trădează poporul român”.

Luni seară, Grupul PACE, prin vocea liderului senatorului PACE, a anunţat că 9 senatori şi 6 deputaţi ai formaţiunii vor vota în favoarea moţiunii. Iniţial, moţiunea a fost semnată de 10 senatori PACE, însă Liviu Fodoca a anunţat că a decis să nu voteze „salvarea PSD şi a sistemului politic care a distrus România”.

Tot luni seară, liderul SOS Diana Şoşoacă făcea sondaje pe Tik Tok în privinţa votului la moţiune, iar formaţiunea sa a anunţat o conferinţă de presă la Camera Deputaţilor, pentru marţi, la ora 10.30, cu o jumătate de oră înaintea şedinţei plenului reunit destinată dezbaterii şi votului asupra moţiunii. Printre semnatarii moţiunii se află patru deputaţi intraţi în Parlament pe listele SOS România.

Incert este şi votul deputaţilor din Grupul minorităţilor naţionale, care numără 17 membri. Conducerea minorităţilor din Parlament nu a impus o direcţie privind moţiunea de cenzură şi votul va fi „la liber”, au declarat surse politice pentru Digi24.ro.

Luni, cinci parlamentari „UNIT”, care s-au rupt din grupul parlamentar POT, au anunţat că nu vor vota moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, deşi au semnat-o, iniţial.

„Am semnat această moţiune de cenzură ca un semnal politic ferm împotriva măsurilor promovate de actualul guvern, măsuri care au generat o nemulţumire profundă în rândul populaţiei. România are nevoie de o schimbare reală de direcţie, nu de o simplă repoziţionare a aceloraşi decizii sub o altă etichetă. Cu toate acestea, iniţiatorii moţiunii nu ne-au prezentat o alternativă credibilă de guvernare”, au spus parlamentarii UNIT, la Parlament.

Ei au precizat că au aşteptat desemnarea unui candidat pentru funcţia de prim-ministru şi un plan concret de guvernare.

Din grupul UNIT fac parte deputatul Aurora Tasica Simu, preşedinte al formaţiunii UNIT şi deputaţii Andrei Csillag, Dumitriţa Albu, Gheorghe Petru Pîclişan, Ştefan Borţun

Din grup făcea parte şi secretarul general UNIT, deputatul Călin Groza, care şi-a dat demisia, luni, din partid.

Simultan, principalii „combatanţi”, PSD şi PNL au desfăşurat negocieri în perspectiva votului pentru moţiune. În timp ce PNL anunţa, prin vocea prim-vicepreşedintelui Ciprian Ciucu, că lucrurile încă „se joacă” şi că”lipsesc vreo 5-10 voturi” pentru ca moţiunea să nu treacă, admiţând şi că pot exista dezertări de ambele părţi, secretarul general al PSD Claudiu Manda dădea asigurări că moţiunea trece cu mai multe voturi decât numărul de semnături, în timp ce fostul lider PSD Marcel Ciolacu, fost premier, estima că „moţiunea PSD-AUR va trece cu cele mai multe voturi din istoria României”.

Peste 270 de parlamentari vor vota pentru moțiunea de cenzură, „și asta fără voturile din PNL”, susține PSD. Sorin Grindeanu îl acuză pe Ilie Bolojan de „șobolăneli”: „Emisarii lui au eșuat azi lamentabil” (surse)

UDMR şi USR au anunţat că vor asigura prezenţa la dezbateri, dar nu vor vota. „Eu totuşi sper că nu vor fi 233 de voturi şi guvernul condus de Bolojan poate să meargă mai departe”, a declarat liderul UDMR Kelemen Hunor.

„Parlamentarii USR vor fi prezenţi în sală, dar nu vor vota la moţiune / E foarte posibil ca mâine să avem o surpriză şi să vedem că această moţiune va pica”, a afirmat liderul USR Dominic Fritz.

CE I SE REPROŞEAZĂ PREMIERULUI BOLOJAN

Premierul este acuzat că a transmis un mesaj nazist, vorbind despre şobolanii din cămară şi că Executivul pregăteşte cea mai amplă înstrăinare de active strategice din ultimele două decenii, fără consultare în Coaliţie, fără dezbatere publică şi fără o minimă asumare politică.

„Pentru a vă asigura protecţia politică, aţi preluat, fără niciun filtru, toate aberaţiile unei birocraţii transnaţionale, rupte total de realităţile din Europa şi din România. Pentru a fi primul din clasă în faţa acestor birocraţi, aţi preluat pe nemestecate tot ce vi s-a cerut. Nici măcar nu aţi schiţat intenţia de a explica şi de a apăra particularităţile economiei naţionale, cum vedem că fac toate celelalte state membre ale Uniunii Europene! Aţi pervertit ecologia de bun simţ într-o dogmă aberantă de neatins, pe care aţi folosit-o ca justificare pentru distrugerea industriei şi agriculturii – româneşti. Aprobarea pe care aţi dat-o în secret pentru aplicarea provizorie a Acordului Mercosur, fără garanţiile vitale pentru fermierii noştri, este doar un exemplu privind modul în care aţi subordonat interesul naţional faţă de interesele altor state, în care agricultura nu e la fel de importantă cum este în România. Pentru dumneavoastră, alinierea la această ideologie este mai importantă decât românul care nu îşi mai permite să îşi încălzească locuinţa! Aţi fost părtaş şi aţi coordonat un adevărat asediu asupra fibrei noastre naţionale! Ajunge! Noi astăzi, aici şi acum, oprim experimentul Bolojan!”, spun parlamentarii.

În finalul moţiunii se face referire la afirmaţia premierului legată de şobolanii din cămară. „În locul concluziilor, ar trebui amintit un episod recent şi cu un puternic caracter simbolic al activităţii dumneavoastră politice, dle Bolojan, episod care, în mod normal, ar transforma această moţiune într-o iniţiativă caducă. Cu totul nefericit, aţi afirmat despre anumite categorii de persoane că sunt precum şobolanii care rod din cămara statului. Şi-n loc să vă cereţi scuze pentru că aţi comis o monstruozitate de sorginte nazistă comparând oamenii cu şobolanii aţi insistat că e doar o metaforă, pentru a vă face înţeles oamenilor. Când ocupaţi o funcţie atât de înaltă, dle prim-ministru Bolojan, ar fi trebuit să cunoaşteţi originea nazistă a unor astfel de asocieri. Ar fi trebuit să ştiţi că săptămânalul german Der Stürmer, ce a funcţionat din 1923 până în 1945, uzita adesea de aşa zisa metaforă a domniei voastre pentru a-i desemna pe cei indezirabili. Dar probabil că aveţi o cultură istorică la fel de rudimentară ca şi cea economică! Sau nu vă pasă de nimeni şi de nimic, aşa cum aţi dovedit în cele 10 luni nefaste în care aţi condus guvernul României! Pentru toate aceste motive, Grupurile Parlamentare ale Partidului Social Democrat, Alianţa pentru Unirea Românilor şi PACE-Întâi România depun prezenta moţiune de cenzură şi solicită demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan”, se precizează în moţiune.

„România nu are nevoie de un Guvern care instaurează sărăcirea populaţiei ca politică de stat! România nu are nevoie de un Executiv care îşi lichidează resursele, ci de unul care ştie să le administreze! Acest Guvern aflat sub conducerea lui Ilie Bolojan a arătat că nu poate face nici una, nici alta. De aceea, trebuie să plece!”, se arată în finalul moţiunii de cenzură.

TEXTUL INTEGRAL AL MOŢIUNII POATE FI CONSULTAT AICI

CUM SE VA DESFĂŞURA ŞEDINŢA PARLAMENTULUI – CE PREVEDE CONSTITUŢIA

Potrivit Constituţiei, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Conform articolului 47 din Regulamentul şedinţelor comune, „acordarea votului de încredere Guvernului şi retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură sunt supuse procedurii votului secret cu bile”, în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului.

După prezentarea moţiunii de cenzură de către deputatul sau senatorul desemnat de iniţiatorii acesteia, preşedintele care conduce şedinţa comună dă cuvântul prim-ministrului sau, în cazul imposibilităţii participării acestuia, membrului Guvernului care îl reprezintă, pentru prezentarea poziţiei Guvernului. În continuare, preşedintele dă cuvântul deputaţilor şi senatorilor, în ordinea înscrierii lor la cuvânt.

După încheierea dezbaterilor se trece la votarea moţiunii de cenzură. Moţiunea de cenzură se consideră adoptată dacă este votată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor, în acest caz fiind vorba despre 233 de voturi.

Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea în Parlament.

Ce se întâmplă dacă moțiunea trece
Dacă moțiunea de cenzură este adoptată, Guvernul Bolojan cade, dar rămâne interimar. Constituția prevede că un guvern demis îndeplinește doar actele necesare administrării treburilor publice, până la depunerea jurământului de către noul cabinet.

După vot, președintele României trebuie să cheme partidele la consultări și să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru. Candidatul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului.

Scenariile discutate sunt: un guvern minoritar în jurul PNL-USR-UDMR, un nou acord politic care să includă PSD, o formulă tehnocrată sau prelungirea crizei până la găsirea unei majorități. Ilie Bolojan a spus că, dacă moțiunea trece, PNL ar putea intra într-o guvernare, dar nu într-o coaliție cu PSD, sau ar putea trece în opoziție pentru a construi „un pol de modernizare”.

Alegerile anticipate sunt invocate politic, dar rămân greu de declanșat. Constituția permite dizolvarea Parlamentului doar dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două propuneri de învestitură.

Ce se întâmplă dacă moțiunea pică
Dacă moțiunea nu ajunge la 233 de voturi, Guvernul Bolojan rămâne în funcție. Politic însă, Executivul ar continua să guverneze cu o susținere fragilă, fără PSD și cu nevoia de a negocia punctual proiectele importante. Bolojan a anunțat deja discuții cu USR, UDMR și minoritățile pentru funcționarea unui guvern minoritar și a propus un moratoriu parlamentar pentru adoptarea proiectelor necesare PNRR.

Președintele Nicușor Dan a transmis, înaintea votului, că indiferent de rezultat România va continua direcția occidentală și că statul va continua să funcționeze.

Potrivit surselor Mediafax, la nivelul conducerii statului există evaluarea că moțiunea de cenzură are șanse ridicate să fie adoptată. Aceleași surse susțin că, în cazul căderii Guvernului, președintele Nicușor Dan ar urma să convoace, într-o primă etapă, consultări informale cu partidele politice, înaintea unei decizii privind nominalizarea unui nou prim-ministru. Sursele Mediafax indică și posibilitatea ca desemnarea unui premier să fie amânată, pe fondul instabilității politice și al lipsei unor premise clare pentru formarea rapidă a unei majorități. O astfel de variantă ar prelungi negocierile dintre partide și ar împinge decizia de la Cotroceni spre momentul în care s-ar contura o formulă guvernamentală mai stabilă.

CE SPUNE POLITOLOGUL SERGIU MIŞCOIU

Profesorul Sergiu Mişcoiu de la Universitatea Babeş-Bolyai e de părere că, „soarta politică a pierzătorului va fi diferită” în funcţie de tabăra din care provine.

Pentru actualul premier, Ilie Bolojan, o eventuală cădere a Guvernului nu echivalează neapărat cu un sfârşit de carieră. Din contră, profesorul Mişcoiu subliniază că acesta ar putea capitaliza politic statutul de lider care a rezistat în faţa unei „coaliţii monstruoase” şi a unei opoziţii populist-naţionaliste.

„Domnia sa poate să se aureoleze de această situaţie în care a rezistat şi să capitalizeze politic într-o viitoare opoziţie”, explică Mişcoiu. Totuşi, expertul avertizează asupra unui risc istoric în PNL: unitatea partidului. Există întrebarea legitimă dacă liberalii îl vor susţine în continuare sau dacă, fidel tradiţiei, „îl vor sacrifica pentru un interes naţional – de multe ori fiind vorba de interese mai mărunte de grup”. Momentan, popularitatea inedită a lui Bolojan pare să fie principalul său scut împotriva unei debarcări interne. Dacă pentru PNL eşecul înseamnă trecerea în opoziţie, pentru PSD un eşec al moţiunii de cenzură ar putea declanşa un cutremur intern. În centrul vizorului se află Sorin Grindeanu.

Dacă moţiunea eşuează din cauza incapacităţii PSD de a mobiliza voturile din zona partidelor mai mici (precum POT, SOS sau independenţi), scaunul lui Grindeanu va începe să se clatine. Mişcoiu anticipează „discuţii foarte serioase” şi posibile acte de retorsiune din partea vechilor aliaţi de la vârful partidului, menţionându-i pe Olguţa Vasilescu şi Claudiu Manda. „Nu este exclusă chiar provocarea unui congres pentru a-l debarca”, susţine profesorul UBB.

În acest joc de putere, AUR pare să fie actorul cel mai puţin afectat de rezultatul imediat. Profesorul Mişcoiu observă că partidul condus de George Simion nu are un interes real de a intra la guvernare în acest moment, preferând să-şi conserve şi să-şi crească capitalul politic din postura de critic al sistemului.

„Capitalul său politic crescut e legat de statutul de partid de opoziţie. Nici nu are oameni flămânzi care să dorească puterea imediat”, afirmă Mişcoiu. Mai mult, AUR poate folosi „cordonul sanitar” impus de preşedinte (care a declarat că nu va susţine un guvern cu AUR) ca pe un instrument de victimizare politică, continuând să macine orice formă de organizare guvernamentală va veni la putere.

Istoricul moțiunilor de cenzură
Moțiunile de cenzură au fost folosite frecvent în România postdecembristă, dar rareori au dus la căderea Guvernului. Din 1989 până în prezent, au fost înregistrate aproximativ 50 de moțiuni de cenzură, dintre care doar șase au fost adoptate.

Primul guvern demis prin moțiune de cenzură a fost Cabinetul Emil Boc I, în 13 octombrie 2009, prin moțiunea „11 împotriva României”, care a trecut cu 254 de voturi pentru și 176 împotrivă. A urmat Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, demis în 27 aprilie 2012, după doar 78 de zile de mandat, cel mai scurt mandat postdecembrist al unui Executiv.

Un caz special a fost cel al Guvernului Sorin Grindeanu, demis în 2017 printr-o moțiune inițiată chiar de PSD și ALDE, partidele care îl susținuseră inițial. Moțiunea a trecut cu 241 de voturi pentru și 10 împotrivă.

În 2019, Guvernul Viorica Dăncilă a fost demis cu 238 de voturi pentru, iar în 2020 a căzut Guvernul Ludovic Orban I, după ce Executivul își asumase răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi. Ultimul premier demis prin moțiune de cenzură a fost Florin Cîțu, în 5 octombrie 2021, când moțiunea a primit 281 de voturi pentru, cel mai mare scor obținut vreodată de un astfel de demers.

Dacă moțiunea de astăzi trece, Ilie Bolojan devine al șaptelea premier postdecembrist demis prin votul Parlamentului. Dacă pică, Guvernul supraviețuiește, dar intră într-o nouă etapă politică: una a guvernării minoritare, cu negocieri permanente și cu o majoritate care trebuie reconstruită de la un vot la altul.