Moțiunile de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan, dezbătute duminică în Parlament: „Opriți sărăcirea românilor! Tăiați de la voi, nu de la ei!”

Plenul comun al Parlamentului a fost convocat duminică pentru a discuta cele patru moțiuni de cenzură depuse împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Inițiativele opoziției vin în urma angajării răspunderii pe cinci proiecte de lege care alcătuiesc al doilea pachet de reforme fiscale, măsuri menite să reducă deficitul bugetar.

Opoziția are șanse minime să dărâme Executivul

Moțiunile au fost citite joi în plen și reluate duminică, în cadrul ședințelor succesive dedicate fiecărei inițiative. Ele au fost semnate de parlamentarii AUR, S.O.S. România și POT și au primit titluri sugestive:

• „Demisia guvernului Bolojan – cel mai bun tratament pentru sistemul de sănătate, dar şi pentru România!”
• „Opriţi politizarea companiilor publice. Opriţi batjocorirea proprietăţii statului!”
• „Guvernul mimează reforma – ASF, ANRE şi ANCOM continuă să fie instituţii corupte, incompetente şi răuvoitoare, captive clientelei politice şi lipsite de guvernanţă profesionistă”
• „Opriţi sărăcirea românilor! Tăiaţi de la voi, nu de la ei!”

Potrivit regulamentului, fiecare moțiune era citită din nou în plen, urmată de dezbateri și vot. Pentru a fi adoptată, o moțiune de cenzură avea nevoie de minimum 233 de voturi favorabile.

Alte articole

Ilie Bolojan a făcut o numire de ultimă oră în Guvern. Specialistul vine de la Direcția Generală Anticorupție a MAI

Adrian Câciu laudă măsurile economice luate de guvernarea Marcel Ciolacu și îl umilește pe Ilie Bolojan: „Reformiștii de Oradia și corul de bocitoare au spus că e dezastru. Mai ușor cu pianul pe scări! La muncă, nu la criticat trecutul!”

Realitatea aritmetică parlamentară este, însă, în favoarea guvernului. Coaliția aflată la putere, alcătuită din PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale, controlează 311 mandate, în timp ce opoziția, formată din AUR, S.O.S România și POT, dispune de doar 119 parlamentari.

Citește și : Diana Șoșoacă, înainte de votarea moțiunii de cenzură: „Nu avem ce căuta duminică la Țebea alături de trădătorii neamului românesc”

Chiar și cu sprijinul neafiliaților (34 de parlamentari) și al noului grup Pace – Întâi România (11 parlamentari), opoziția tot nu ar reuși să atingă pragul de 233 de voturi.

Astfel, șansele de a demite cabinetul condus de Ilie Bolojan sunt minime, iar moțiunile par sortite respingerii. Dacă moțiunile vor fi respinse, proiectele asumate de guvern vor fi considerate adoptate automat, însă partidele din opoziție au anunțat că le vor contesta la Curtea Constituțională.

Ce conține al doilea pachet de măsuri fiscale al Guvernului Ilie Bolojan

Guvernul Ilie Bolojan și-a asumat luni, în Parlament, răspunderea pe cinci proiecte de lege care alcătuiesc pachetul doi de reformă pentru reducerea deficitului bugetar. Executivul a explicat că măsurile vizează domenii sensibile, precum pensiile magistraților, sănătatea, companiile de stat, autoritățile de reglementare și fiscalitatea.

Primul proiect s-a referit la pensiile magistraților. Premierul Bolojan a declarat că acesta „rezolvă două dintre cele trei probleme majore care țin de eficiență și echitate, respectând independența justiției”. Potrivit lui, vârsta de pensionare crește gradual până la 65 de ani, iar valoarea pensiei nu mai poate depăși 70% din ultimul salariu.

Al doilea proiect, destinat sănătății, a fost prezentat de ministrul Sănătății. Rogobete a spus că legea „vine să reașeze multe componente importante din sistem”. Printre modificări se află reorientarea pacienților către medicina primară și ambulatoriu, introducerea unor indicatori de performanță pentru managerii spitalelor și un nou mecanism de decontare pentru medicii de familie, care va intra complet în vigoare până în 2027.

Reforma companiilor de stat a constituit al treilea proiect. Secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, a explicat că legea „aduce indicatorii de performanță la realitățile societății românești de astăzi” și reduce remunerațiile și numărul membrilor din consiliile de administrație.

Al patrulea proiect s-a concentrat pe domeniul fiscal și insolvență. Ministrul Finanțelor a spus că România „face un pas decisiv pentru a depăși perioada economică dificilă” prin măsuri de combatere a evaziunii și printr-un nou regim de impozitare a companiilor mari, axat pe cheltuieli sensibile precum consultanța sau proprietatea intelectuală.

Ultimul proiect, prezentat de șeful Cancelariei, Mihai Jurca, a vizat autoritățile de reglementare – ASF, ANRE și ANCOM. Propunerile includ reducerea organigramelor cu până la 30%, scăderea indemnizațiilor conducerii și limitarea bonusurilor la maximum două salarii brute.

Ce prevede constituția cu privire la asumarea răspunderii guvernului

Angajarea răspunderii Guvernului este reglementată de ARTICOLUL 114 din Constituţia României:

(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.

Citește și : EXCLUSIV Gigi Becali anunță că nu participă la votul moțiunilor de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan: „Mâine sunt la un hram la Sinaia. Ca atare, mai importantă e Sfânta Liturghie”

(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2) , proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.