Potrivit documentului, omul de afaceri Radu Nemeș a manifestat o preocupare constantă pentru constituirea și consolidarea unui palier de protecție a grupării infracționale pe care o coordona, alcătuit din funcționari cu putere de decizie în cadrul unor instituții publice cu competențe în această materie, respectiv Agenția Națională de Administrare Fiscală ori Direcția Generală de Informații și Protecție Internă.

„Această protecție venită din partea unor înalți funcționari ai statului s-a dovedit a avea un caracter realmente necesar, în condițiile în care dimensiunea activității evazioniste operaționalizată prin intermediul SC E.R.G. SRL nu ar fi putut trece neobservată, mai ales într-o localitate precum comuna Nicolae Bălcescu, unde, în perioada de referință cuprinsă între mai 2011 și iulie 2012, transporturile de motorină care veneau și la scurt timp plecau de pe platforma SC E.R.G. SRL către destinațiile din Sibiu și Mediaș, precum și pretinsa producție de produse petroliere inferioare declarată a fi fost realizată în antrepozitul deținut de SC E.R.G. SRL erau comparabile cu cele realizate de o rafinărie„, se precizează în motivare.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

CSM analizează propunerea Inspecției Judiciare de suspendare ...

Cristina Cioran, reacție după confruntarea în instanță cu ...

Astfel, probatoriul administrat în cauză dovedește că acest palier de protecție care a sprijinit activitatea evazionistă a grupului infracțional organizat controlat și coordonat de Nemeș a fost alcătuit în primul rând din Sorin Blejnar, care la momentul respectiv avea calitatea de președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, și Viorel Comăniță, care îndeplinea funcția de vicepreședinte al aceleiași instituții.

„În perioada cât au deținut funcțiile de președinte, respectiv vicepreședinte al ANAF, atât inculpatul B.S., cât și inculpatul C.V. au primit nemijlocit sesizări oficiale conținând date concrete cu privire la activitățile evazioniste desfășurate de N.R. și de SC E.G. R. SRL, însă și-au exercitat atribuțiile de coordonare a acțiunilor de control într-o modalitate care să asigure funcționarea în continuare a mecanismului evazionist, prin exploatarea vulnerabilităților sistemului vamal”, se menționează în motivarea instanței.

Blejnar a primit, în iunie 2009, o notă a Curții de Conturi în cuprinsul căreia era descrisă pe larg modalitatea de fraudare a bugetului de stat prin tranzacțiile cu produse energetice comercializate de antrepozitele fiscale și era indicată activitatea desfășurată de mai multe societăți comerciale, printre care se număra și SC Excella Real Grup SRL, administrată de Nemeș.

„Această solicitare a fost adresată nemijlocit inculpatului B.S., în calitate de președinte al ANAF, căruia i s-a cerut totodată să comunice Curții de Conturi rezultatul măsurilor dispuse. Inculpatul a rezoluționat nota primită de la Curtea de Conturi cu mențiunea ‘Măsuri legale’, însă verificările indicate cu privire la SC E.G. R. SRL nu au fost niciodată efectuate”, se precizează în motivare.

De asemenea, în luna octombrie 2011, când activitatea infracțională se afla în plină desfășurare, Blejnar a primit o notă a Direcției Generale de Informații Fiscale (DGIF) din cadrul ANAF, în cuprinsul căreia era practic descris în mod sintetic modul de fraudare a bugetului de stat prin activitățile evazioniste realizate în numele și pe seama SC Excella Real Grup SRL, DGIF cerând în mod expres instituirea unor măsuri de supraveghere și control.

„Singurele verificări efectuate în urma notei anterior menționate au constat într-un control efectuat la data de 21.11.2011 la sediul SC E.R.G. SRL, vizând identitatea dintre stocul scriptic de produse energetice și cel faptic. Acest control nu a avut însă aptitudinea de a confirma informațiile din nota întocmită de Direcția Generală de Informații Fiscale privind livrările faptice de motorină către stațiile de carburanți și caracterul fictiv al operațiunilor de rafinare, în condițiile în care stocurile scriptice erau influențate de documentele fictive întocmite de inculpați, iar verificările care ar fi trebuit să fie efectuate potrivit solicitărilor se refereau tocmai la realitatea tranzacțiilor consemnate”, se arată în documentul citat.

De asemenea, din palierul de protecție al grupului infracțional organizat a mai făcut parte și inculpatul Dan Florin Secăreanu, ofițer în cadrul Direcției Generale de Informații și Protecție Internă și fost șef al Serviciului Constanța din cadrul acestei structuri, care a sprijinit grupul prin divulgarea constantă a unor informații confidențiale de care acesta lua la cunoștință în virtutea atribuțiilor lui de serviciu, cu scopul de a evita deconspirarea activității infracționale în care membrii grupării erau implicați.

Pe 9 iunie, fostul președinte al ANAF Sorin Blejnar a fost condamnat de Curtea de Apel București la cinci ani închisoare cu executare în dosarul „Motorina”, în care este acuzat, alături de soții Radu și Diana Nemeș, de complicitate la evaziune fiscală și constituirea unui grup infracțional organizat.

 Instanța a mai decis că Blejnar nu are voie să exercite pe o perioadă de cinci ani, după ce iese din închisoare, mai multe drepturi civile, cum ar fi dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcțiile elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa funcții de conducere în cadrul autorităților statului cu competențe în domeniul fiscal.

În același dosar, soții Radu și Diana Nemeș au fost condamnați la 9 ani închisoare, respectiv 7 ani închisoare.

Fostul ofițer DGIPI Florin Secăreanu a primit 5 ani închisoare, aceeași pedeapsă fiind aplicată și în cazul lui Viorel Comăniță, fost director la Autoritatea Națională a Vămilor și vicepreședinte al ANAF.

De asemenea, au fost condamnați și administratori ai unor firme implicate în mecanismul de evaziune fiscală: Lucian Florin Ionescu — 5 ani; Mihai Buliga, Andrei Jugănaru, Dumitru Preda, Ovidiu Moldovan și Pavel Ghișe — câte 7 ani închisoare; Dumitru Chirvăsitu — 8 ani, Mariana Vrânceanu — 6 ani, Nicolae Belba — 3 și 6 luni închisoare, toate pedepsele fiind cu executare.