Curtea de Apel București a explicat în motivarea arestării preventive a lui Călin Georgescu de ce a considerat că măsura este necesară. Judecătorii au invocat, între altele, discuțiile despre plecarea din România, găsirea unei locuințe în Toscana și posibilitatea solicitării azilului politic, dar și probele pe care DIICOT le-a prezentat în dosar.
Potrivit motivării, unul dintre principalele argumente a fost riscul ca Călin Georgescu și Ionel Rusen să încerce să se sustragă urmăririi penale. În acest context, instanța a analizat informațiile privind planurile de mutare în Italia, inclusiv căutarea unei vile în provincia Toscana.
Citește și : Călin Georgescu vrea să scape de arestul preventiv. Avocații săi au depus cerere pentru o măsură mai blândă
Judecătorii au respins astfel explicația potrivit căreia Călin Georgescu ar fi urmărit doar să își cumpere o locuință în Italia.
„În consecinţă, multiplele demersuri efectuate şi cronologia evenimentelor expuse în precedent exced tezei susţinute de apărare, în sensul că, în speţă, s-ar fi urmărit de către inculpatul Georgescu Călin doar achiziţionarea unei simple locuinţe în Italia.
Explicaţia oferită cu privire la paşaportul emis de un pretins Ordin de Malta, care i-ar fi fost trimis de o cunoștință din Italia, ca semn de apreciere, este doar o încercare de minimalizare”, potrivit motivării citate.
Curtea de Apel a apreciat că riscul ca cei doi să se sustragă anchetei nu este unul ipotetic, ci are un caracter actual. În motivare sunt menționate discuțiile privind plecarea din România, identificarea unei țări în care ar putea fi solicitat azil politic, găsirea unei proprietăți în Italia și existența unor contacte care ar fi putut facilita stabilirea în această țară.
Un alt element avut în vedere de judecători îl reprezintă probele referitoare la presupusa activitate infracțională pentru care sunt cercetați Călin Georgescu, Ionel Rusen și cetățeanul italian Massimiliano Arena.
Instanța a apreciat că există „suficiente elemente probatorii” pentru reținerea unei suspiciuni rezonabile că cei trei ar fi constituit un grup infracțional organizat.
În motivare sunt analizate, între altele, modul în care ar fi fost solicitați și încasați banii de la omul de afaceri Răzvan Leu, traseul ulterior al sumelor, documentele referitoare la entitățile prezentate drept instituții bancare și comunicările dintre persoanele cercetate.
„În modalitatea în care inculpaţii ar fi acţionat, astfel cum a fost descrisă anterior şi rezultată din coroborarea probelor administrate până în prezent, rezultă suspiciunea rezonabilă că poziţia subiectivă a inculpaţilor, în cronologia evenimentelor, nu ar fi avut de-a face cu încheierea propriu-zisă a unui contract, aceştia neurmărind în realitate executarea obligaţiilor contractuale, ci doar să obţină un folos patrimonial injust pentru sine sau pentru altul, prin mijloace frauduloase, de inducere şi menţinere în eroare a persoanei vătămate”, se mai arată în documentul citat.
Judecătorii au concluzionat că lăsarea în libertate a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică și au considerat că măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea acuzațiilor.
Instanța a precizat însă că măsura preventivă nu reprezintă o stabilire a vinovăției.
„Interesul societăţii de a se afla în siguranţă şi de a elimina, măcar temporar, persoanele care prezintă un grad de pericol social crescut, este primordial şi trebuie să fie plasat înaintea unui posibil prejudiciu personal ce li s-ar cauza inculpaților prin privarea acestora temporară de libertate.
De asemenea, Completul are în vedere că, prin caracterul procesual al măsurii arestării preventive, nu exprimă convingerea de vinovăţie, ci recurgerea la o măsură care să asigure normala desfăşurare a procesului penal”, potrivit motivării citate.
Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile pe 29 septembrie, după ce Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București, care stabilise inițial control judiciar. El este cercetat într-un dosar în care un om de afaceri din Buzău susține că ar fi fost prejudiciat cu 1,1 milioane de euro.