Motivul pentru care castraveţii româneşti se vând cu 1 leu/kg la fermieri, dar ajung la 7 lei/kg în supermarket. „Vinde la kil şi vin şi iau!”

Motivul pentru care castraveţii româneşti se vând cu 1 leu/kg la fermieri, dar ajung la 7 lei/kg în supermarket. Legumicultorii din Matca vând castraveții direct în piață la un preț foarte mic, de doar 1 leu pe kilogram. În schimb, în supermarketuri, aceiași castraveți ajung să fie comercializați la prețuri între 7 și 8 lei pe kilogram. Această diferență de preț este considerabilă și a generat multe reacții pe rețelele sociale. Un alt fermier din aceeași regiune a declarat că ar trebui să se considere norocos dacă primește 1 leu pe kilogram pentru castraveți, deoarece el a fost nevoit să accepte un preț și mai mic, de doar 70 de bani pe kilogram.

Castraveţii româneşti se vând cu 1 leu/kg la fermieri, dar ajung la 7 lei/kg în supermarket

Problema majoră pare să fie lanțul de distribuție și adaosurile comerciale aplicate de intermediari și retaileri. De la fermier până la consumatorul final, produsul trece prin mai multe etape, fiecare adăugând un cost suplimentar. Aceasta include transportul, depozitarea, ambalarea și marja de profit a fiecărui intermediar.

Mulți dintre cei care au văzut postarea legumicultorilor au sugerat că fermierii ar putea evita o parte din aceste probleme vânzând direct la kilogram în piețele locale, astfel încât să fie mai aproape de prețul final plătit de consumatori. „Lasă că tu vinzi cu tonele, noi cumpărăm cu kilogramul. Nu sunt de acord cu diferența de preț, dar nu e vina mea. Vinde la kil și vin și iau”, a transmis un consumator, conform agrointel.ro.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi: Câți bani câștigă un român care culege sparanghel în Germania, în 2024. Salariile s-au dublat în ultimii ani

Alte articole

Pentru că nu a avut bani de un Rolls-Royce ca al lui Tzancă Uraganu, fratele lui, Miraj Tzunami, și-a cumpărat un BMW Seria 7 2026. Prețul de pornire pentru un astfel de bolid este de 114.000 de euro

Hidroelectrica avertizează că nu poate acoperi singură deficitul de energie din această iarnă. România are rezerve reduse de apă și gaze la intrarea în iarnă

Discrepanțele mari de preț între ceea ce primește fermierul și prețul final din supermarket evidențiază problemele structurale din lanțul de distribuție. Soluțiile pot include vânzarea directă către consumatori și reducerea numărului de intermediari, astfel încât fermierii să primească un preț mai corect pentru munca lor, iar consumatorii să beneficieze de prețuri mai accesibile.