Motivul pentru care tot mai mulți români renunță la apartamente și caută să se mute la casă

Specialiștii din domeniul imobiliar arată că această schimbare nu este una conjuncturală, ci are la bază factori economici, sociali și culturali care s-au accentuat în ultimii ani. Redefinirea ideii de confort este unul dintre elementele centrale ale acestei tranziții. Dacă anterior proximitatea față de centrul orașului sau față de locul de muncă era criteriul principal în alegerea unei locuințe, în prezent spațiul, intimitatea, liniștea și flexibilitatea locuirii cântăresc mai mult în decizia cumpărătorilor.

Apartamentele, în special cele din blocurile vechi sau din zonele urbane dens populate, sunt percepute tot mai des ca având limitări semnificative: lipsa unui spațiu exterior real, vecinătatea imediată cu alți locatari, zgomotul și restricțiile privind modificările sau extinderile. În schimb, o casă oferă curte, terasă, posibilitatea adaptării spațiului în funcție de nevoile familiei și un grad mai mare de autonomie. Acești factori au dus la o creștere a cererii pentru case de vânzare în aproape toate marile centre urbane.

Un rol esențial în această schimbare îl are extinderea muncii remote sau a formulelor hibride, potrivit unei analize Ziare.com. Pentru un număr tot mai mare de angajați, prezența zilnică la birou nu mai este obligatorie, iar acest lucru a diminuat presiunea de a locui strict în interiorul orașului. În acest context, zonele limitrofe au devenit extrem de atractive. În jurul Bucureștiului, localități precum Voluntari, Tunari, Corbeanca sau Bragadiru au cunoscut o dezvoltare accelerată, oferind locuințe individuale moderne, spațiu generos și acces relativ rapid către Capitală.

Citește și: Decizie inexiplicabilă a lui Ilie Bolojan. Premierul strică minivacanța românilor dintre Revelion și Bobotează anulând o zi liberă tradițional

Alte articole

Lovitură pentru românii care vor să-şi scoată la vânzare casele în 2026. Ordonanţa de urgenţă care îi va încurca pe mulţi proprietari

ANAF vinde case și apartamente cu prețuri de până la 50% mai mici decât pe piață. Românii se înghesuie la licitațiile organizate de Fisc

Fenomenul este similar și în alte orașe mari. În Brașov, Cluj-Napoca și Sibiu, presiunea crescută asupra prețurilor apartamentelor a împins tot mai mulți cumpărători către alternative. În zona Brașovului, mutarea spre localitățile din jur este susținută de dorința de relocare permanentă, orașul fiind perceput tot mai mult ca un loc pentru viață pe termen lung, nu doar ca destinație turistică. În Cluj-Napoca, unde apartamentele se numără printre cele mai scumpe din țară, casele din zona metropolitană oferă un raport mai bun între preț și suprafață, devenind o opțiune logică pentru familii. În Sibiu, cumpărătorii sunt atrași de ideea de comunități mai mici, stabilitate și un ritm de viață mai echilibrat.

În vestul și estul țării, tendința se manifestă cu particularități locale. În jurul Timișoarei, comune precum Dumbrăvița, Moșnița sau Giroc au absorbit o mare parte din cererea pentru locuințe individuale, pe fondul dezvoltării rapide a infrastructurii. În zona Iașiului, casele sunt preferate în special de familiile tinere, care caută mai mult spațiu și un mediu mai liniștit, fără a percepe mutarea în afara orașului ca pe un compromis major.

Constanța reprezintă un caz aparte, unde piața imobiliară a fost mult timp influențată de sezonalitatea turistică. În prezent, însă, tot mai multe persoane aleg locuirea permanentă, iar casele sunt căutate nu doar ca investiții, ci ca soluții de trai pe termen lung, pe fondul îmbunătățirii infrastructurii și al dezvoltării unor noi cartiere rezidențiale.

Un alt argument important în favoarea caselor este percepția de stabilitate și control. O locuință individuală oferă independență față de asociațiile de proprietari și de deciziile colective, aspecte care contează tot mai mult pentru cumpărătorii români.

Citește și: Cât sunt facturile la căldură ale românilor în această iarnă. Administratorii se plâng că, de multe ori, caloriferele nici nu sunt fierbinți