Mugur Isărescu (BNR), categoric despre trecerea la euro: „Am renunțat. Din 2018 nu am mai putut colabora cu Guvernul”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a arătat, la prezentarea Raportului asupra Inflației, că discuțiile privind adoptarea monedei euro nu mai sunt de actualitate, întrucât mediul politic a renunțat la această idee încă din 2018, când s-a decis că moneda proprie poate fi folosită pentru diverse ajustări.

”Dacă ajustarea va dura 5-7 ani, poate peste 5-7 ani se vor relua discuțiile. Acum s-a renunțat la o țintă”, a spus guvernatorul. Acesta a amintit că în ciuda faptului că România a avut o țintă privind adoptarea euro, aceasta fiind asumată și de președintele Băsescu, ulterior politcienii au renunțat la idee, iar comisiile de lucru și-au pierdut funcția. Isărescu spune că nu un singur partid ci toate partidele au contribuit la această evoluție.

”S-a renunţat la orizont în momentul în care s-a renunţat la o ţintă fiscal-bugetară. Atunci asta a fost o decizie politică, noi am îndeplinit condiţiile (de aderare, n.r.) prin 2013, 2014, 2015. A fost şi o decizie politică. Preşedintele Băsescu chiar îşi stabilise această ţintă. S-a considerat politic că avem datoria publică prea mică şi că putem să ne folosim de acest avantaj şi mai toate partidele şi guvernele care au fost nu au mai ţinut la această ţintă fiscală. Eu am trăit acest lucru, aşa că pot să vorbesc liber. Nu a fost un singur partid, trebuie să se liniştească dezbaterea, pentru că toţi au mers pe linia asta, maim ult sau mai puţin”, a răspuns Isărescu, întrebat dacă, din punct de vedere tehnic, am putea fi pregătiţi să tipărim euro până la finalul anului şi dacă mai există vreun orizont de timp la care România va adopta Euro.

Potrivit acestuia, în 2018 BNR nu a mai vrut să colaboreze. ”În 2018, dacă îmi aduc bine aminte, ultima şedinţă a fost la Academia Română, privind adoptarea monedei euro. Şi am renunţat şi noi la toate comitetele, am avut vreo trei comitete, inclusiv unul tehnic, legat de partea de numerar: cum se aduce numerarul în ţară, cum se distribuie numerarul euro, deci eram avansaţi. Acum, dacă corecţia fiscală înseamnă cinci sau şapte ani, înseamnă că peste cinci sau şapte ani mai discutăm”, a precizat Isărescu, în coferinţa de presă privind raportul trimestrial asupra inflaţiei.

Alte articole

Cât va ţine criza în România. Mugur Isărescu a testat cu „nazometru” şi dă un verdict optimist

Mugur Isărescu, anunţ despre banii românilor: „Consumul e în scădere, avem o cocoaşă frumuşică, recesiunea va fi greu de evitat”. Intervenţia BNR vine după ce inflaţia a avut un salt spectaculos

Cursul valutar anunțat de BNR. Euro crește

Cursul valutar oficial, de referință, anunțat marți de BNR, a ajuns la 5,0683 lei, față de 5,0676 lei înregistrat marți.

Dolarul a ajuns la 4,3688 lei, de la un curs de 4,3529 lei.

Lira sterlină este cotată de BNR la 5,8777 lei, față de 5,8565 lei.

Francul elvețian este cotat la 5,3875 lei, de la un curs de 5,3765 lei.

Aurul a fost cotat la 470,0966 lei pentru un gram, față de 469,8345 lei.

BNR se antrenează pentru moneda europeană, deși nu îndeplinim niciun criteriu de aderare

Monedele euro românești vor înlocui leul o dată ce România va intra în zona euro, cel mai devreme în 2029.România ar putea trece la Euro în 2029, în funcție de progresele realizate. Raportul Comisiei Europene din 2024 indică mai multe deficiențe care împiedică țara noastră să îndeplinească criteriile de convergență.

Cu toate acestea, România va dispune, până la sfârşitul acestui an, de întreaga dotare tehnologică necesară tipăririi bancnotelor euro, a declarat Cristian Popa, preşedinte al Comisiei de numismatică din Banca Naţională a României şi membru al Consiliului de administraţie al băncii.

România nu îndeplinește niciun criteriu cerut pentru aderarea la zona euro

„În ceea ce priveşte procesul de aderare la zona euro, suntem bucuroşi să informăm publicul că regiile aflate în coordonarea Băncii Naţionale a României, RA Imprimeria BNR şi RA Monetăria Statului, înregistrează progrese majore în dezvoltarea capacităţilor tehnice de imprimare a biletelor de bancă, respectiv de batere a monedei euro. Imprimeria BNR s-a pregătit constant pentru momentul trecerii/tipăririi bancnotelor euro, iar la sfârşitul acestui an, în urma unor investiţii ample, vom bifa un obiectiv important al acestui proces: vom dispune de întreaga dotare tehnologică necesară, ceea ce nu-i puţin. Din punct de vedere tehnic, vom avea capacitatea de imprimare a biletelor de bancă euro, la standardele foarte înalte cerute de Banca Centrală Europeană. La rândul său, Monetăria Statului deţine infrastructura tehnologică şi competenţele profesionale necesare pentru desfăşurarea activităţilor de producţie a monedei euro, în conformitate cu cerinţele şi standardele impuse de autoritatea monetară europeană„, a declarat pentru Agerpres Cristian Popa.

El a menţionat că Regia a realizat investiţii semnificative în echipamente de ultimă generaţie, destinate proceselor de ştanţare, sortare, numărare şi ambalare a monedelor precum prese de înaltă precizie pentru baterea monedelor bimetalice şi echipamente de gravare cu laser, capabile să realizeze matriţe monetare şi microgravuri de înaltă precizie sau cuptoare pentru tratament termic de creştere a durabilităţii matriţelor în procesul de presare.

Când va fi pregătită România să tipărească euro. Declarațiile făcute de președintele Comisiei de numismatică BNR: „Vom respecta recomandările BCE când vom ajunge la alegerea designului”

Cristian Popa a afirmat că nu este vorba doar despre maşini, dar în primul rând despre oameni: cele două regii vor deţine la finalul anului portofolii complete de echipamente de ultimă generaţie precum şi resurse umane înalt specializate, formate în decursul a zeci de ani de activitate în domeniul fabricării de bancnotă şi monedă.

„Desigur, producţia efectivă va fi condiţionată de obţinerea acreditărilor necesare şi de evoluţii pozitive în procesul general de aderare, proces ce trebuie să amintesc că are, de asemenea, printre altele, precondiţia de îndeplinire a criteriilor de la Maastricht, unde mai sunt necesare progrese substanţiale. În ceea ce priveşte designul, monedele euro au o faţă comună, valabilă pentru toate statele membre, şi una specifică ţării. Ce vă pot spune la acest moment este că vom urma şi respecta toate recomandările şi cerinţele Băncii Centrale Europene (BCE) atunci când vom ajunge la alegerea designului pentru faţa specifică. Spre deosebire de monedele euro, bancnotele euro nu au o faţă naţională, care să indice de unde provin. Banca Centrală Europeană are în derulare în prezent un proces de reproiectare a bancnotelor euro, propunându-şi, de asemenea, ca bancnotele euro să devină mai durabile şi mai prietenoase cu mediul, a mai spus Cristian Popa.

România nu îndeplinește niciun criteriu cerut de UE pentru aderarea la zona euro

Criteriile de convergență pentru zona euro, cunoscute și sub numele de criteriile de la Maastricht, sunt standarde economice pe care statele membre ale Uniunii Europene trebuie să le îndeplinească pentru a adopta moneda euro. Aceste criterii vizează stabilitatea economică și financiară a viitorilor membri ai zonei euro și includ:

1. Stabilitatea prețurilor:

Rata inflației nu trebuie să depășească mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor mai bune trei state membre cu cea mai stabilă inflație.

2. Sănătatea finanțelor publice:

Deficitul bugetar nu trebuie să depășească 3% din produsul intern brut (PIB), iar datoria publică nu trebuie să depășească 60% din PIB.

3. Stabilitatea cursului de schimb:

Moneda națională trebuie să participe la Mecanismul european al cursurilor de schimb (ERM II) timp de cel puțin doi ani fără tensiuni majore, cu fluctuații limitate față de euro.

4. Ratele dobânzilor pe termen lung:

Rata medie a dobânzii pe termen lung nu trebuie să depășească cu mai mult de 2 puncte procentuale rata dobânzilor din cele mai bune trei state membre cu stabilitate a prețurilor.

5. Convergența juridică:

Legislația națională trebuie să fie compatibilă cu Tratatul de la Maastricht și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al BCE, inclusiv principiile independenței băncilor centrale.

Aceste criterii sunt menite să asigure o integrare economică și monetară stabilă și coerentă în zona euro.

România are cel mai mare deficit bugetar din UE

În plus, România nu participă, în prezent, la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II), condiție esențială pentru adoptarea monedei euro. De asemenea, legislația națională rămâne incompatibilă cu cerințele privind independența băncii centrale și integrarea deplină a Băncii Naționale în Eurosistem, potrivit Raportului de convergență al Comisiei Europene din iunie 2024.

Citește și: Ce trebuie să știe românii care plătesc în numerar în străinătate. Câți bani cash trebuie să aibă la ei când merg în vacanță

Din punct de vedere bugetar, România a înregistrat în 2024 cel mai ridicat deficit din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB, conform metodologiei ESA, depășind cu mult plafonul impus de criteriile de la Maastricht. Acest nivel reflectă derapajele din politica fiscală și slaba capacitate de ajustare structurală. Și, se estimează că va rămâne mult peste pragul de referință de 3 % (circa 8,6 % în 2025). Datoria publică brută crește rapid, de la 54,8 % din PIB în 2024 la aproximativ 63 % în 2026.

Bulgaria ne-a luat-o înainte, de la 1 ianuarie 2026 trece la moneda europeană

Încă din luna iunie, Bulgaria a primit undă verde din partea Comisiei Europene pentru aderarea la zona euro, luna trecută BCE stabilind și cursul valutar leva/euro, după data de 1 ianuarie 2026, când Bulgaria va deveni al 21-lea stat al zonei euro.

Se schimbă banii, preţurile vor fi afişate obligatoriu şi în euro. Populaţia se teme de explozia preţurilor