Mugur Isărescu: Măsurile macroprudenţiale luate în 2018 de BNR au încetinit creditarea în lei

„Creditarea creşte în termeni nominali sub creşterea PIB-ului. Cu alte cuvinte, cu greu putem să o adăugăm la suplimentul de cerere agregată care împinge inflaţia CORE2 ajustat, deci cea pe care o putem controla noi, în sus. Este un factor important în ceea ce priveşte cererea agregată, dar în condiţiile în care creşte sub creşterea PIB-ului nominal, adică PIB-ul real plus inflaţia, cu greu putem spune că creditarea este un factor inflaţionist. Ce mai trebuie să avem în vedere, că încetineşte. Nu mult, dar încetineşte creditarea pe mai multe sectoare, creditarea în lei, mă refer, şi aici încep să apară discuţiile legate de factorii care duc duc la această încetinire. Părerea noastră şi în special părerea mea este că măsurile macroprudenţiale pe care le-am luat la sfârşitul anului trecut începând cu acest an reprezintă principalul factor care a descurajat creditarea”, a spus Mugur Isărescu.

El a menţionat că situaţia actuală a convins Banca Centrală că „a apăsa mai mult pe rata de politică monetară pentru a tempera creşterea cererii agregate nu este măsura cea mai adecvată” şi din acest motiv se „apasă” pe alte instrumente de politică monetară.

„IRCC-ul ca atare este în jos. Deci dacă vă uitaţi la rata dobânzilor sau tinde să vină în jos. Până acum. Cu alte cuvinte, dacă ne uităm la evoluţia lui observăm că a fost acea creştere legată de ROBOR, când au crescut şi dobânzile în piaţă, sfârşitul lui 2017, 2018, o parte din 2019, şi apoi o temperare destul de evidentă. Probabil că joi, ceea ce vă spun acum cu vorbe veţi vedea cu cifre şi cu grafice. Dar, a spune, de exemplu, că ieftinirea relativă sau scăderea de până acum a costului creditului, mai ales la creditul imobiliar, a dus la creşterea creditării este prematur. Aici sunt factori care se cam bat cap în cap. Avem pe de o parte măsurile macroprudenţiale, cele legate de nivelul de îndatorare, care au acţionat destul de puternic în sensul limitării creditării şi avem o anumită ieftinire a costului creditului”, a declarat Mugur Isărescu.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a adoptat, în luna octombrie a anului trecut, un Regulament pentru modificarea condiţiilor de creditare. Potrivit documentului, nivelul maxim al gradului de îndatorare este de 40% din venitul net la creditele în lei şi 20% la cele în valută din 1 ianuarie 2019, în timp ce pentru pentru creditele aferente achiziţionării primei locuinţe rata maximă de îndatorare este majorată cu 5 puncte procentuale.

Alte articole

Fiecare român are o datorie de 12.000 de euro, date oficiale de la BNR

BNR trage un semnal de alarmă privind liberalizarea pieței gazelor. Ar putea arunca în aer rata inflației: „Dacă s-ar întâmpla la mijlocul anului sau după, atunci am putea evita”