Pentru o mare parte din generația Z, intrarea în piața muncii a coincis cu pandemia. Interviuri pe Teams sau Zoom, onboarding prin email și colegi pe care i-au cunoscut prin intermediul unui ecran. A fost o experiență care i-a format într-un anumit fel, dar care i-a alienat în același timp.
Pentru ei, „normalul” nu a fost un birou open space, team buildinguri, întâlnirile dese cu colegii la cafea și țigară și brainstorming cu post-ituri pe pereți. Normalul a fost camera personală, o conexiune la internet și multitasking între taskuri, meetinguri şi facultate.
În acest mod, „biroul” e o chestie abstractă. Nu există nostalgie pentru birou, pentru că nu au apucat să aibă aceasta experiență de la început, iar la întrebarea ”când revenim la normal?” răspunsul este ”care normal, mai exact?”
În România, biroul este încă un simbol al seriozității iar tensiunea este din ce în ce mai vizibilă. Multe companii optează pentru prezența fizică, deoarece este văzută ca un simbol de responsabilitate, control și implicare. Din păcate, uneori și de neîncredere. „Păi cum să ştiu că munceşte dacă nu-l văd?” e o întrebare care încă persistă în multe medii manageriale. De partea cealaltă, tinerii sunt mai pragmatici și spun că nu are rost să piardă ore în trafic, având în vedere că pot lucra și de acasă.
Pentru cei tineri, munca este o parte din viaţă, dar nu centrul ei. Un studiu Deloitte din 2024 arată că 75% dintre tinerii gen Z din Europa preferă un job hibrid sau remote, chiar şi cu riscul de a nu avansa profesional atât de rapid. De ce? Pentru că pun pe primul loc echilibrul emoţional, nu „grind-ul” perpetuu, potrivit Ziarul Unirea.
Citește și: Plata pensiilor în rate a stârnit haos în România şi furtună pe scena politică
Totul ține și de un aspect cultural, având în vedere că generația Z a crescut în online. Au învățat online, au socializat, s-au implicat în proiect (freelancing, voluntariat).
Shopify, companie tech din Canada, a implementat o regulă simplă în pandemie şi a menţinut-o: „Remove meetings. Do more”. Fără calluri inutile, fără şedinţe doar de dragul culturii. Rezultatul? Mai multă productivitate şi angajaţi mai fericiţi. Modelul a fost popular în rândul gen Z, care a văzut decizia ca un „act de respect pentru timpul oamenilor”, potrivit sursei citate.
Pentru mulți nu spațiul fizic este problema, ci rigiditatea și lipsa de sens. Dacă biroul este însoțit de micro-management, politici „expirate” și obiective fără vreo însemnătate, e firesc că tinerii nu vor. Ce poate îmbunătății semnificativ atmosfera ar fi un spațiu de co-creație, în care interacțiunea cu ceilalți este autentică și lasă loc de evoluție personală și profesională.
Generația Z e prima generaţie care îşi afirmă public limitele: „nu sunt jobul meu”, „nu îmi voi sacrifica sănătatea mintală pentru KPI-uri”. Asta poate suna radical într-un mediu în care „să rămâi peste program” era odată un semn de ambiţie. Pentru tineri, este mai degrabă un semnal de alarmă. Biroul, cu badge la intrare, program fix și pauza de prânz la aceeași ora, devine un simbol de muncă rigidă, care ignoră individualitatea.
Tinerii vor să fie ascultați, să colaboreze, nu doar să execute. Spațiile care funcționează sunt cele care creează un mediu sincer, sigur și adaptat la modul fiecăruia de a fi, nu cele care imită „cultura cool”.