Acasă la Maria Tănase. Iulie, zăpuşeală, pe seară. Aşa începe scenariul scris de Maria Tănase. Cântăreaţa nu precizează însă anul în care a pus pe hârtie aceste gânduri. În cele 83 de pagini, Maria Tănase povesteşte în mare parte cum a fost viaţa de artist.

„Nu poţi să povesteşti cronologic vorbind cam tot ce se întâmplă în jurul ei, pentru că mare parte din viaţa ei s-a desfăşurat în nişte vagoane de tren, în nişte turnee cu Fărămiţă Lambru făcând mâncare, stând pe câmp, seara cântând, venind împreună, bând, dormind, adică având o existenţă absolut tumultoasă şi un om care era ca un melc ce-şi purta casa, doar pe scenă era ea, în rest îi era foarte greu să trăiască”, a declarat Ioan Cărmăzan.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

TEST IQ. Numai persoanele cu mintea limpede și inteligența ...

Alex Militaru nu poate să o dea uitării pe Carmen Grebenișan! ...

Artista a scris puţin şi despre cel care a fost considerat iubirea vieţii ei, sculptorul Constantin Brâncuşi. În scenariu apare şi momentul în care Maria Tănase află de pe coperta unei reviste că a murit Brâncuşi, moment în care tresare şi simte că visează.

Ea mărturiseşte că Brâncuşi i-a spus că din fiecare cântec românesc ar fi în stare să facă tot atâtea păsări măiestre.

„Este o poveste senzaţională cu pianul în Dunăre. Venise comunismul, dădeau spectacole, au legat pianul şi a căzut în Dunăre cu toate rochiile, ei, a luat o maşină, s-a dus la sală, a împrumutat o rochie şi a început să cânte. În acest timp au intrat ăia cu pianul din care curgeau şiroaie, iar la sfârşit a căzut şi tavanul din cauza ploii. La plecare ea a dat toţi banii directorului să repare sala, iar Fărămiţă Lambru a întrebat: coană mare, şi noi ce facem? – noi suntem artişti, noi nu mâncăm. Şi au plecat”, mai povesteşte Cărmăzan.

Viaţa din afara scenei nu i-a adus tot atâtea bucurii ca muzica.

„Există un fel de tristeţe dincolo de tot. Tristeţea omului care e conştient că în clipa în care intră pe scenă se dăruieşte total şi când iese trebuie să aştepte următoarea scenă şi în aşteptarea aia traversează viaţa şi viaţa nu e întotdeauna cea mai plăcută poveste”, mai spune regizorul.

Nici măcar boala nu a făcut-o să renunţe la muzică.

„Era într-o goană goană permanentă, prin sate, i s-a făcut rău pe o scenă, i s-a mai făcut rău pe o scenă, până la urmă s-a dus la sppital şi a aflat că are cancer şi a continuat. Probabil cu sentimentul că ar trebui să moară pe scenă„, a mai povestit Ioan Cărmăzan.

Filmul care va fi regizat de Ioan Cărmăzan a primit o primă finanţare de la Ministerul Culturii. Distribuţia nu a fost stabilită, însă regizorul spune că unul dintre actori va fi Mircea Rusu, iar Goran Bregovic ar putea colabora pentru a repune în valoare muzica Mariei Tănase.

Pe lângă activitatea artistică, pasărea măiastră a muzicii româneşti a colaborat cu englezii şi americani, împotriva regimului care se înstaura în România după al Doilea Război Mondial.

Maria Tănase a dus mereu o viaţă dublă. Acoperită de cariera artistică era şi activitatea de om de legătură, mai apoi spion pentru americani şi englezi. Legionarii au fost primii care au avut-o în vizor pe Maria Tănase, chiar înainte de anii 40, atunci când a fost interzisă şi i s-au ars toate discurile. În deplasările externe, Tănase a cunoscut mulţi oameni influenţi cu care a păstrat legătura. După 1944, atunci când trupele sovietice au ocupat România, ea a dezvoltat o reţea de spioni.

Toate acestea, pentru că americanii au observat că sovieticii au venit în Romania cu mai multe trupe decât conveniseră iniţial.

Maria Tănase a fost urmărită permanent de Securitate. Însă avea un protector sus pus , iar talentul a scăpat-o de ce era mai rău. Ea s-a răzvrătit de multe ori împotriva regimului comunist.

Comuniştii i-au permis să părăsească ţara în 1962. Maria Tănase însă a refuzat, deja se îmbolnăvise. Un an mai târziu avea să moară.