NASA a descoperit una din sondele pierdute de ruşi pe Marte, în 1971 FOTO

Cu 40 de ani în urmă, „lumea se afla în epoca războiului rece, iar cursa spaţială era parte a confruntării dintre cele două superputeri”. Moscova a aplicat o lovitură neaşteptată Washingtonului, realizând aterizarea unei sonde pe Marte. Întrucât SUA au reuşit prima aselenizare pe Lună, blitzul sovietic pe Planeta Roşie a fost destinat să reînvie legenda lui Sputnik, prima sondă sovietică lansată în 1957, pentru reconfirmarea capacităţii URSS de a fi în prim-planul cursei spaţiale, scrie Agerpres.

De fapt, la 2 decembrie 1971, Moscova a reuşit să trimită două sonde pe Marte. Fiecare dintre ele avea un modul de mic de aterizare, potrivit InoPressa.

Când sondele Marte-2 şi Marte-3 au ajuns la destinaţie, pe Planeta Roşie începuse o furtună de praf. Coborârea a durat patru ore şi 35 de minute. Doar Martie-3 a reuşit să aterizeze. În decurs de 14,5 secunde, aceasta a trimis semnale la Centrul de control al zborului din Moscova, ceea ce a generat un entuziasm total la Kremlin. Dar, apoi, emisia s-a oprit brusc din motive necunoscute. Specialiştii ruşi au atribuit furtunii încetarea comunicării, care, de altfel, a condus şi la eşuarea sondei Marte-2.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Toate aceste lucruri produse în apropierea craterului Ptolemeu au fost necunoscute până când roverul Curiosity nu a dat de epava sondei Marte-3 pe Planeta Roşie. Unii experţi cred că eşecul misiunii sovietice pe Marte a avut drept cauză o descărcare de electricitate statică, ce a afectat sistemul electronic al sondei.

Alte articole

EXCLUSIV CUTIA NEAGRĂ Lista sinecuriștilor lui Ilie Bolojan! Oamenii loiali ai președintelui PNL care primesc salarii colosale de la stat

Una caldă, alta rece pentru Nuțu Cămătaru și soția acestuia. Ce a decis instanța

La dispoziţia experţilor sovietici a ajuns însă o bucată de panoramă a planetei, pe care sonda a reuşit s-o fotografieze înainte de a ieşi din uz.