”Nasometrul” lui Mugur Isărescu dă pronosticurile esențiale: ce se va întâmpla cu banii românilor și când își va reveni economia

După scrutinele electorale care au tensionat la maximum societatea și economia, România merge pe sârmă, de ceva vreme, încercând să-și resusciteze bugetul secat de cheltuieli anterioare peste posibilități. În acest context, pe ordinea zilei se află subiecte precum austeritate, criză și inflație, iar pronosticurile privind viitorul economic al țării sunt cu atât mai așteptate atunci când vin de la guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Pronosticurile au fost dezvăluite la conferința de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației, când Isărescu a vorbit și despre riscul ca România să intre în recesiune.

Astfel, guvernatorul BNR a subliniat că ”nu suntem în recesiune, dar există acest risc”, iar asta în special din pricina scăderii consumului intern.

Citește și Anunțul de ultimă oră al Ministrului Energiei. România iese din situația de urgență referitoare la țiței și motorină

Alte articole

Cât va ţine criza în România. Mugur Isărescu a testat cu „nazometru” şi dă un verdict optimist

Mugur Isărescu (BNR), categoric despre trecerea la euro: „Am renunțat. Din 2018 nu am mai putut colabora cu Guvernul”

Pentru evitarea colapsului, consideră Mugur Isărescu, este esențială absorbția fondurilor europene, care să susțină masiv economia. Astfel, aceasta s-ar putea revigora într-un an, estimează șeful BNR.

”Riscul este legat în primul rând de factori externi, pentru că o bună parte din industria românească depinde de ce se întâmplă în Europa și acolo lucrurile nu arată prea bine. Și, în al doilea rând, de această reducere masivă a consumului și a absorbției interne. Uitați ce era în trecut, excedent de cerere și acum avem deficit masiv de cerere. Și această reducere a consumului intern, se reduc veniturile, nu, trebuie contrabalansată cu ceva ca să nu intri în recesiune. Și, cum vă spuneam, miza este absorbția banilor europeni, continuarea investițiilor finanțate din banii europeni care să contrabalanseze acest lucru. Și atunci economia probabil că va merge cel puțin următoarele 12 luni, cu o creștere undeva între 0 și 1 la sută. E prognoza mea și trebuie să vă spun că este pe bază de nasometru. Nu avem prea multe date cu care să lucrăm deocamdată. Și s-ar putea să fie ușor optimistă, dar trebuie să credem în ea”, a spus Mugur Isărescu.

Despre măsurile fiscale inițiate de guvern, Isărescu spune că au potențialul să ”își facă treaba de data asta”. În opinia lui, măsuri precum ajustările de TVA și accize vor contribui la reducerea presiunilor inflaționiste pe termen mediu, iar printr-o absorbție mai eficientă a fondurilor europene se pot crea cadrul pentru redresarea economică a țării.

Isărescu avertizează însă cu privire la condiția esențială pentru revenirea la normalitate: pacea politică și socială.

”Pasul cu măsurile fiscale care s-au luat este, cred eu, pe baza datelor, major. De aceea și reevaluarea relativ pozitivă a agențiilor de rating. Trebuie continuat cu măsurile din etapa a doua, măsurile din etapa a treia, în condiții de stabilitate politică și pace socială – nu vorbesc așa despre ceva exagerat, ci un anumit echilibru social. Bineînțeles că măsurile sunt dureroase și creează reacții, dar trebuie să înțelegem că erau absolut necesare și că, așa cum ați văzut, ‘cocoașa’ (vârful de inflație – n. r.) asta trece și s-ar putea ca la sfârșitul perioadei de 12 luni să intrăm într-o perioadă de creștere economică chiar mai puternică, mai sustenabilă, așa cum s-a întâmplat după 2010, după 2011. Am avut zece ani de creștere economică, s-au făcut materiale în acest sens, și de inflație relativ scăzută”, a explicat guvernatorul BNR.

Pe de altă parte, Isărescu este de părere că România are șanse mici să atingă anul acesta ținta de deficit bugetar de 7 la sută, însă este important deocamdată să se manifeste tendința de scădere.

”Nu sunt sigur că o să ne încadrăm în ținta de 7 la sută, dar dacă tendința este de reducere a deficitului, este un semnal foarte bun, foarte bun. Nu suficient, dar este un semnal bun că arată o tendință și bineînțeles că depinde de foarte multe lucruri. Măsurile acestea de reducere a cheltuielilor sunt, și acum vă spun din proprie experiență, că le-am trăit în anul 2000, mult mai grele decât cele de majorare a impozitelor. Dai cu capul de zeci de legi când vrei să reduci cheltuielile, să eliberezi oameni din sistem. Dai cu capul de zeci de legi, de un amalgam de legi pe care trebuie să le schimbi, trebuie să le găsești soluții. Eu, după ce am luat măsura în anul 2000 să reduc aparatul, în trei luni singura reducere a fost din cabinetul premierului, pentru că nu-i cunoșteam, îi moștenisem de la Radu Vasile și mi-a fost mai ușor să îi eliberez. Toți ceilalți, și erau oameni serioși atunci, oameni politici serioși, am condus tot o coaliție, au plimbat reducerea. Nu știu dacă, până la urmă, s-au redus mai mult de 100-200 de locuri aici. Nu sunt pesimist, încerc să fiu realist și să vă spun că nu se vor face ușor aceste reduceri, care văd că sunt numite reforme. Nu sunt numai reforme, sunt și măsuri care înseamnă schimbări de legi”, a spus guvernatorul BNR.

Cât despre inflație, Mugur Isărescu anticipează că aceasta va forma o ”cocoașă” în curând, în septembrie, când va ajunge la 9,6 – 9,7 la sută, urmând ca spre finalul anului să scadă.

”Acesta este un calcul pe care l-am făcut anterior. El trebuie îmbunătățit în funcție de ce am văzut astăzi din indicele prețurilor de consum. S-a calculat care este impactul șocurilor de natură a ofertei cu magnitudine amplă asupra inflației în acest an și asupra inflației CORE 2 ajustat. Per total, 4 puncte procentuale. Acesta e motivul principal pentru care nici nu puteam să gândim o reducere de rată de dobândă. De aceea am și folosit cuvântul amplă, o creștere amplă a inflației în acest an. Două puncte procentuale din liberalizarea pieței energiei electrice la 1 iulie. Uitându-ne pe indicele care a apărut astăzi, ceva mai mult, 2,2 puncte procentuale. Al doilea șoc major al TVA-ului, pe calculele noastre, asupra inflației headline, inflația IPC, 1,6 puncte procentuale și majorare de accize 0,4 puncte procentuale. Patru puncte procentuale calculate săptămâna trecută, 4,2 – 4,3 puncte procentuale după datele pe care le avem astăzi. Și pe inflația CORE 2 ajustat impactul este major. Trei șocuri majore care vor fi resorbite în perioada următoare dacă evităm efectele secundare, deteriorarea așteptărilor inflaționiste nu este ușoară după asemenea creșteri de prețuri. Aceasta e prognoza. Avem o cocoașă frumușică, ca să zic așa, și ea e chiar ceva mai mare. Deci, în septembrie, când probabil va fi vârful, în loc de 9, probabil că va fi în jur de 9,6 – 9,7, vârful de inflație, după care urmează o absorbție treptată a acestor șocuri. Într-adevăr, în prognoza noastră, la sfârșitul anului viitor, inflația nu numai că va intra în intervalul țintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflația prognozată în runda precedentă, în raportul precedent de inflație”, a precizat Mugur Isărescu, potrivit wall-street.

Citește și De la catedră la imperiu financiar de 100 miliarde de dolari: Cum au devenit Ion Stoica și Matei Zaharia miliardari