Năsui acuză: România vinde energie ieftină Bulgariei și o cumpără înapoi scump. „Statul sabotează prosumatorii” 

Deputatul USR Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, susține că prețurile foarte ridicate ale energiei electrice înregistrate de România în anumite intervale ale zilei nu sunt provocate doar de insuficiența capacităților de producție, ci și de lipsa sistemelor de stocare. El acuză statul că menține bariere fiscale și birocratice care îi împiedică pe prosumatori să cumpere energie când este ieftină, să o stocheze și să o introducă în rețea în orele în care prețurile cresc.

Năsui dă drept exemplu Bulgaria, despre care afirmă că a investit masiv în baterii și poate profita de diferențele dintre prețurile energiei din timpul zilei și cele din orele de seară.

Ilie Bolojan anunță că marile companii ar putea primi energie electrică „cu porția”: „Consumul va fi stabilit în funcție de tehnologia pe care o folosesc”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Datele disponibile confirmă decalajul important dintre cele două țări în privința stocării. La 1 aprilie 2026, România avea instalații de stocare cu o putere totală de 599 MW și o capacitate de aproximativ 1.130 MWh, potrivit Transelectrica. Bulgaria ajunsese în luna mai la peste 3,3 GW putere și 8,6 GWh capacitate de stocare, devenind unul dintre cele mai dinamice astfel de sisteme din Europa.

Alte articole

Ilie Bolojan anunță că marile companii ar putea primi energie electrică „cu porția”: „Consumul va fi stabilit în funcție de tehnologia pe care o folosesc”

Traian Băsescu îi atacă dur pe foștii miniștri ai Energiei care au dus România în situație de criză: „Niște panarame. De regulă am văzut numai papițoi care vorbesc frumos și nu au făcut nimic” / „Dacă lumea vrea să vadă ce înseamnă să fii prost se uită la România”

„Bulgaria cumpără energie ieftină de la noi și ne-o vinde înapoi seara”

„România nu are doar o problemă de producție de energie electrică. Are mai ales o problemă de stocare. Energie ieftină în cursul zilei, dar scumpă seara este și în Bulgaria și în alte țări. Cu toate acestea, ele n-au problemele noastre. Dimpotrivă, profită din plin de ele. De ce?”, afirmă Claudiu Năsui pe Facebook.

Potrivit acestuia, statele care au dezvoltat rapid capacități de stocare pot cumpăra electricitate în orele în care producția fotovoltaică este ridicată și prețurile scad, pentru a o vinde ulterior, când consumul crește, iar energia solară nu mai este disponibilă.

„Pentru că Bulgaria cumpără energie ieftină de la noi în timpul zilei, o stochează, după care ne-o vinde înapoi seara, când aceeași energie este scumpă. Diferența este profit. Totul pentru că au investit în baterii. Băieți deștepți”, susține deputatul USR.

Mecanismul descris de Năsui este cunoscut pe piața energiei drept arbitraj: bateria este încărcată atunci când energia este abundentă și ieftină și descărcată când cererea și prețurile cresc. Dezvoltarea bateriilor a transformat deja Bulgaria într-un furnizor regional de servicii de echilibrare, investițiile din ultimii doi ani fiind estimate la aproximativ două miliarde de euro, majoritatea provenind din capital privat, dar stimulate și de fondurile europene.

Citește și: Nuclearelectrica anunță că România importă energie electrică din Ucraina cu ajutorul Republicii Moldova după oprirea Unității 1 de la Cernavodă

Fostul ministru afirmă că România nu trebuie să aștepte exclusiv investițiile marilor companii de stat, ci poate folosi bateriile instalate de sute de mii de gospodării și firme.

„Veți zice: «Dar nu putem face și noi asta?». Iar răspunsul este: «Ba da, putem». Și nici măcar nu trebuie să treacă încă 30 de ani de așa-zise «investiții» de la stat. Se poate face mult mai repede. Nu de alta, dar România are norocul să aibă o populație mult mai inteligentă decât planificatorii centrali care, de bine ce au planificat piața energiei în România, ne-au lăsat cu cele mai mari prețuri la curent din UE”, afirmă Năsui.

Eurostat a arătat că România a înregistrat, în a doua jumătate a anului 2025, cea mai mare creștere anuală din Uniunea Europeană a prețului energiei electrice pentru gospodării, de 58,6%. Raportat la puterea de cumpărare, consumatorii casnici din România plăteau cel mai ridicat preț din UE.

„Norocul României sunt prosumatorii. Adică românii care au investit în producție proprie de energie și în baterii. Nu ar putea ei să-și încarce bateriile când este ieftin și să le descarce când este scump? Adică să facă exact ce fac bulgarii? Ba da”, continuă deputatul USR.

La sfârșitul lunii aprilie 2026, România avea 332.684 de prosumatori, cu o putere instalată totală de 3.789 MW. Peste 101.000 dintre aceștia dețineau și baterii, ceea ce arată că există deja o infrastructură distribuită care ar putea contribui la reducerea dezechilibrelor dintre producția mare de la prânz și consumul ridicat de seară.

Acuzații privind dubla taxare a energiei stocate

Claudiu Năsui acuză însă autoritățile că au construit un sistem fiscal care face nerentabilă încărcarea bateriilor din rețea și revânzarea ulterioară a energiei.

„Doar că casta politică s-a preocupat să nu cumva să fie rentabilă activitatea aceasta, prin dublarea taxării cu TVA și accize a energiei stocate și revândute și prin punerea diverselor bețe în roate prosumatorilor”, afirmă fostul ministru.

„Dacă îți încarci bateria, plătești TVA și accize la curentul cu care ai încărcat-o. Iar când o descarci, cel care cumpără plătește din nou TVA și accize la același curent. TVA-ul nefiind mic, toată tranzacția este descurajată”, explică Năsui.

Legislația în vigoare protejează prosumatorii împotriva dublei taxări pentru energia regenerabilă produsă și stocată în propriile instalații, atât timp cât aceasta rămâne în spațiile lor. Situația invocată de deputatul USR este însă diferită: cumpărarea energiei din rețea, stocarea acesteia și reintroducerea ei ulterior în sistem, activitate care nu beneficiază automat de același regim aplicabil autoconsumului din producție proprie.

„În aceste momente de criză energetică, este mai important ca oricând ca statul să nu mai împiedice românii să investească în baterii și să-i lase să-și folosească bateriile”, susține Năsui.

Deputatul USR afirmă că dezvoltarea stocării descentralizate ar reduce diferențele mari dintre prețurile de la prânz și cele de seară, afectând implicit câștigurile companiilor care profită de volatilitatea pieței.

„Știm deja cine se va împotrivi: cei care fac acum profituri imense din energie. Prosumatorii cu baterii, care pot echilibra prețul între diferitele momente ale zilei, înseamnă pentru ei marje de profit mai mici”, afirmă acesta.

„Profit obținut pe spatele dumneavoastră, nu printr-un mare geniu antreprenorial. Ei fac profit din faptul că statul îi împiedică pe cei mulți și mici să intre în concurență cu ei”, adaugă Claudiu Năsui.

Năsui propune două modificări despre care afirmă că ar putea fi aplicate rapid. Prima este eliminarea dublei taxări cu TVA și accize a energiei care este preluată din rețea, stocată și introdusă ulterior înapoi în sistem.

A doua măsură presupune ca proprietarii unor baterii să poată participa la piață fără obligația de a instala și panouri fotovoltaice doar pentru a obține statutul de prosumator.

„În prezent, statul îi obligă pe românii care vor să ia doar o baterie, ca să fie prosumatori, să-și ia și două panouri solare, chiar dacă, de facto, nu le folosesc. Cei care stau la bloc, de exemplu, pun panourile în balcon, unde au zero producție de energie. Totul pentru a bifa o cerință birocratică inutilă a statului. Asta trebuie să dispară”, afirmă deputatul USR.

Statutul actual de prosumator este legat de existența unei instalații care produce energie din surse regenerabile, bateria fiind tratată ca o instalație asociată producerii și autoconsumului, nu ca o capacitate independentă de producție. Propunerea lui Năsui ar presupune, prin urmare, crearea unui regim distinct pentru consumatorii care dețin exclusiv instalații de stocare.

„Pe scurt, statul trebuie să nu mai saboteze prosumatorii, ci să-i lase să-și folosească bateriile pentru a reduce prețul energiei în România și dependența României de alte țări”, conchide Claudiu Năsui.