NATO, pregătită pentru a contracara rachetele Novator desfăşurate de Rusia

”Ţările NATO îşi vor consolida apărarea antiracehtă (…), dar nu intenţionează să desfăşoare noi rachete în Europa”, a precizat miercuri, într-o conferinţă de presă, Stoltenberg, la finalul primei zile a unei reuniuni a miniştrilor Apărării din cadrul Alianţei Nord-Atlantice. ”Reacţia noastră va fi defensivă, măsurată şi coordonată”, a subliniat el.

O gamă de măsuri politice şi militare a fost aprobată pentru a nu afecta eforturi diplomatice angajate. ”Aceste măsuri vor fi puse în aplicare doar dacă Rusia refuză să se conformeze în mod clar şi verificabil” Tratatului INF, a subliniat el.

NATO îi cere Rusiei să-şi distrugă noul sistem de rachete până la 2 august. Aceste rachete pot fi dotate cu focoase nucleare şi să atingă rapid oraşe europene, încălcând astfel Tratatul INF încheiat în 1987 de Moscova şi Washington. Acest acord bilateral a permis eliminarea unei întregi clase de rachete balistice de croazieră – ruse de tip SS20 şi americane de tip Pershing, desfăşurate în Europa. ”Aceste rachete sunt dificil de detactat”, a afirmat Stoltenberg.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Statele Unite au anunţat că se retrag din Tratatul INF dacă Rusia refuză să-l respecte.”Sfârşitul Tratatului INF va intra în vigoare la 2 august”, a amintit secretarul general al NATO.

Alte articole

Panică în capitala Rusiei. Moscova, ţinta unui nou atac ucrainean cu drone VIDEO

Ambasadorul României la Moscova, convocat la MAE rus. Maria Zaharova: „Va fi informat despre măsurile de represalii pentru închiderea Consulatului General al Rusiei la Constanţa”

”Rusia are de făcut o alegere simplă: fie se execută şi îşi abandonează sistemul de rachetă, fie se încăpăţânează în comportamentul său agresiv şi iresponsabil”, a avertizat Stoltenberg. Un Consiliu NATO-Rusia a fost convocat ”săptămâna viitoare” la sediul NATO la bruxelles, a anunţat el.

Pe de altă parte, şeful Pentagonului, Mark Esper, a depus eforturi pentru le da asigurări aliaţilor din NATO, îngrijoraţi de succesiunea de interlocutori după plecarea lui Jim Mattis, destituit în decembrie de către preşedintele american Donald Trump, foarte crtic cu europenii.

Destituirea lui Jim Mattis, din cauza unor dezacorduri cu Trump, i-a îngrijorat pe aliaţi, iar ”valsul” nominalizărilor la Pentagon nu i-a liniştit, pe fondul unor crize recurente între Trump şi europeni.

Secretarul general al NATO a încercat să calmeze situaţia şi a insistat asupra creşterii bugetelor militare ale aliaţilor europeni. Datele din 2019 arată o creştere de 3,9% la nivelul aliaţilor europeni şi Canadei, reprezentând o creştere de 41 de miliarde de dolari, a subliniat Jens Stoltenberg, adresându-se lui Mark Esper.

Şase ţări – Grecia, Estonia, Letonia, România, Polonia şi Regatul Unit – au consacrat cel puţin 2% din Produsul lor Intern Brut (PIB) bugetelor Apărării în 2019, iar Lituania 1,98%, potrivit unor date NATO. Franţa (1,84%) s-a angajat să atingă pragul de 2% în 2025. Prima economie din cadrul Uniunii Europene (UE), Germania este, în schimb, în întârziere, cu 1,36%.