NATO reacționează după ce o dronă a fost doborâtă în România: „NATO este pregătită și capabilă să reacționeze la orice potențiale amenințări aeriene, 24 de ore din 24, 7 zile din 7”

După ce o dronă a intrat în spațiul aerian al României, fiind ulterior doborâtă de un avion F-16 românesc, într-o zonă nelocuită din județul Buzău, NATO a venit cu o primă reacție.

NATO a anunțat vineri că două avioane F-16 românești de la Baza Aeriană Fetești și două aeronave Eurofighter italiene de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu au decolat de urgență, sub comanda și controlul Alianței, pentru identificarea dronei care a pătruns în spațiul aerian românesc.

„În dimineața zilei de 24 iulie 2026, două avioane F-16 românești de la Baza Aeriană Fetești și două avioane Eurofighter italiene de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu au decolat de urgență sub comanda și controlul NATO pentru a identifica o aeronavă fără pilot (UAV) necunoscută care zbura în apropierea spațiului aerian românesc.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și : Cine sunt piloţii de pe F-16 care au doborât drona intrată în spațiul aerian al României. Șeful Armatei: „Mi-aș dori să am în toată flota aeriană oameni ca ei”

Alte articole

O dronă s-a prăbușit într-o comună din Neamț. Autoritățile vor detona controlat resturile aparatului de zbor VIDEO

Concedieri la o importantă companie din Buzău. 70 de angajați vor rămâne fără locuri de muncă înainte de Crăciun / Carmistin: „Noi am salvat 1.000 de locuri de muncă, nu avem informaţii despre echipa rămasă la Aaylex”

Drona a fost identificată rapid și, după ce a pătruns în spațiul aerian românesc, forțele NATO au primit autorizația de a interveni. La scurt timp după aceea, amenințarea a fost doborâtă în spațiul aerian românesc.

Acest efort combinat multinațional subliniază faptul că NATO este pregătită și capabilă să reacționeze la orice potențiale amenințări aeriene, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, pentru a apăra teritoriul nostru și a ne proteja populația.

Doborârea dronei are loc într-un moment în care NATO, România și alte țări achiziționează în mod activ sisteme de interceptare terestre pentru a consolida capacitățile de apărare aeriană ale Alianței și ale fiecărei țări.

România, de exemplu, a achiziționat sistemul anti-drone MEROPS, conceput pentru a intercepta sisteme aeriene fără pilot de mici dimensiuni.

O anchetă este în curs de desfășurare, iar NATO se află în strânsă legătură cu autoritățile române”, a transmis Alianța Nord-Atlantică.

Președintele Nicușor Dan a anunțat că drona a fost doborâtă în jurul orei 11:00 de un pilot român aflat la bordul unui F-16, într-o zonă nelocuită.

„Am avut o dronă în spațiu aerian. Ea a fost doborâtă în urmă cu câteva minute, în jurul orei 11:00, de către un pilot român de pe un F-16.

Important de subliniat că zona era nelocuită, ăsta e și motivul pentru care a putut să tragă de sus în jos, și acum sunt echipele instituțiilor care cercetează, pentru a veni cu toate detaliile despre incident”, a declarat vineri președintele Nicușor Dan.

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat că piloții au identificat vizual aparatul ca fiind o amenințare de tip Shahed/Geran-2. El a precizat că nu poate fi stabilit, înainte de finalizarea verificărilor, dacă drona avea o încărcătură sau care era ținta sa.

„Piloții ne-au raportat, în urma identificării vizuale, că este vorba despre o amenințare de tip Shahed/Geran-2. Repet, în momentul în care vom avea toate detaliile tehnice, vom oferi răspunsurile necesare.

Ar fi foarte greu să speculăm acum dacă drona avea sau nu încărcătură. Din experiența militară, pot spune că, nefiind o dronă de cercetare, în marea majoritate a cazurilor acest tip de dronă este echipat cu încărcătură”, a spus generalul.

Reprezentanții MApN au explicat că autorizarea angajării țintei a fost dată imediat după pătrunderea acesteia în spațiul aerian național. Decizia de lansare a unei rachete a presupus însă identificarea vizuală, urmărirea pe radarul de bord și alegerea unei zone în care să nu existe riscuri pentru populație.

„Decizia de angajare a țintei a fost luată imediat după pătrunderea acesteia în spațiul aerian românesc. Procedura de angajare a unei ținte aeriene ostile presupune însă mai multe etape.

Citește și : Spațiul aerian din sud-estul României, închis temporar după incidentul cu drona doborâtă la Buzău

Este absolut necesară identificarea vizuală a țintei, încadrarea acesteia pe radarul de bord și angajarea ei într-o zonă în care să nu existe niciun pericol pentru populație. Pentru noi, siguranța cetățenilor și protejarea elementelor de infrastructură sunt mai importante decât momentul în care este doborâtă ținta”, au transmis reprezentanții ministerului.

Potrivit MApN, aeronavele italiene Eurofighter au angajat la rândul lor ținta, însă racheta lansată de unul dintre aparate nu și-a atins obiectivul. Drona a fost doborâtă în cele din urmă cu o rachetă lansată de avionul F-16 românesc.