Natura, infrastructură de sănătate publică?

Viena mizează pe continuitate: aliniamente stradale care leagă parcurile istorice de curțile interioare, scuaruri mici dar dese în cartiere compacte, arbori mari integrați în proiecte de reabilitare a bulevardelor. Accentul nu e pe „spectacol”, ci pe calitatea locuirii: umbră pe trotuare late, bănci în penumbra teilor, fațade care respiră mai bine. Administrarea e predictibilă: specii adaptate, gropi de plantare generoase, irigare în primii ani, tăieri blânde.

Nodurile intermodale, soluția marilor orașe pentru un trafic mai puțin sufocant?

Copenhaga: verde funcțional, ancorat în mobilitate

Alte articole

Bucureștiul care se recompune: diferențele de ritm dintre administrațiile locale ale Capitalei

Cum deblocăm Capitala. Nodurile intermodale, soluţia europeană anti-poluare

Copenhaga tratează arborii și vegetația ca parte dintr-un „sistem circulator” al orașului: pistele de biciclete sunt umbrite, intersecțiile primesc insule verzi care ghidează fluxurile, iar malurile reconfigurate devin coridoare climatice. Se preferă amestecuri de specii cu întreținere redusă, gard viu pentru structurarea spațiilor și copaci rezilienți la vânt și sare.

Lecția comună: natura ca infrastructură

Ambele modele arată că „orașul-parc” nu înseamnă suprafețe verzi disparate, ci o țesătură de locuri umbrite de arbori maturi, completată de gard viu, pajiști și piețe răcoroase. Fiecare element are o funcție: copacul temperează valurile de căldură, gardul viu filtrează praful stradal, iar pădurile de buzunar reduc zgomotul și oferă refugii psihologice pentru locuitori. Cheia nu e doar plantarea, ci întreținerea: sol bun, udare, protecție, tăieri corecte, însoțite de educație civică și implicare comunitară.

Bucureștenii din Sectorul 3 își vor putea steriliza și microcipa gratuit animalele! Andrei Baciu: ”Însemna o deschidere mai mare către adopție”

Sectorul 3, atipic în București

În ultimii 13 ani, în Sectorul 3 s-au plantat, în medie, aproximativ 10.000 de arbori pe an — în total, peste 130.000 de exemplare. Speciile dominante includ platani, tei, metasequoia, paltini, plop și mesteceni, completate de gard viu pentru structurarea spațiilor publice și filtrarea prafului. Plantările au vizat aliniamente stradale, parcuri și scuaruri, cu accent pe umbrire, microclimat și continuitatea traseelor pietonale. Prin diversitatea speciilor și amplasarea lor strategică, rețeaua verde a început să funcționeze ca o infrastructură climatică: mai multă umbră, confort termic sporit în verile calde și o percepție urbană mai calmă, prietenoasă cu mersul pe jos și timpul petrecut afară. În premieră în București, Sectorul 3 are primele trotuare cu copaci din Capitală, plantări masive fiind făcute și pe spațiul pietonal nu doar în aliniamentul stradal.