New York Times: Casa Albă vrea să crească de 4 ori cheltuielile militare pentru Europa. România, direct vizată

Casa Albă plănuiește o suplimentare de patru ori a bugetului pentru cheltuielile militare din Europa în 2017, ca o contramăsură la ameninţările prezentate de Federaţia Rusă, scrie cotidianul american New York Times. Bugetul actual de 789 milioane de dolari ar urma să crească la peste 3,4 miliarde de dolari. România şi celelalte state est-europene membre NATO sunt direct vizate de aceste planuri.

03 feb. 2016, 10:27
New York Times: Casa Albă vrea să crească de 4 ori cheltuielile militare pentru Europa. România, direct vizată

Administraţia de la Casa Albă intenţionează o suplimentare substanțială a prezenței militare americane în armament greu, vehicule blindate și alte echipamente în statele NATO din centrul și estul Europei, o măsură despre care oficiali ai administrației afirmă că este menită să descurajeze Rusia de la eventuale alte agresiuni în regiune, scrie cotidianul The New York Times, preluat de Agerpres.

Conform prestigioasei publicații, care citează mai mulți oficiali, Casa Albă plănuiește să solicite în acest scop o suplimentare bugetară de peste 3,4 miliarde de dolari pentru cheltuielile militare din Europa în 2017, ceea ce înseamnă o creștere de peste patru ori a bugetului actual de 789 milioane de dolari.

România, Ungaria și țările baltice se numără printre statele unde ar putea fi desfășurate armele și echipamentele suplimentare, afirmă oficiali din cadrul Pentagonului. Acestea vor fi utilizate de forțele americane și de cele ale NATO, astfel încât Alianța să poată menține în orice moment în regiune o brigadă completă de blindate.

Chiar dacă activitatea militară a Rusiei s-a domolit în estul Ucrainei în lunile din urmă, Moscova menține o prezență în zonă, colaborând cu forțele locale proruse. Oficiali ai administrației SUA afirmă că suplimentarea forțelor NATO are ca scop trimiterea unui semnal președintelui Vladimir Putin despre faptul că Occidentul păstrează suspiciuni profunde cu privire la intențiile sale în regiune.

„Nu este vorba despre un răspuns la ceva care s-a întâmplat recent. Este un răspuns pe termen mai lung la un mediu de securitate schimbat. El reflectă o situație nouă, în care Rusia a devenit un actor mai dificil”, a explicat un oficial american de rang înalt.

Potrivit NYT, nu este clar deocamdată care va fi reacția Rusiei la întărirea prezenței militare a NATO pe flancul estic.

După semnarea unui acord de încetare a focului anul trecut, administrația lui Putin a încercat să aplaneze tensiunile cu Occidentul. Oficiali american spun că guvernul rus este nerăbdător ca SUA și Uniunea Europeană să ridice sancțiunile economice, ceea ce sugerează că nu va escalada tensiunile ca reacție la noile angajamente militare.

Analiști independenți au fost însă surprinși de amploarea acestei creșteri previzionate a cheltuielilor militare pentru Europa, ce face parte dintr-o solicitare bugetară totală de 580 miliarde de dolari pentru Pentagon. Conform unui oficial din domeniul apărării, Casa Albă urmează să solicite, de asemenea, Congresului o creștere de 35% (7 miliarde de dolari) pentru operațiunile împotriva Statului Islamic.

Potrivit unor analiști, creșterea cheltuielilor și desfășurarea de militari suplimentari va deranja, cu certitudine, Rusia.

„Este un semnal extrem de puternic de angajament pentru descurajarea Rusiei și întărirea alianței noastre și a parteneriatului cu țări precum Ucraina, Republica Moldova și Georgia”, a estimat Evelyn N. Farkas, care a răspuns până în octombrie la Pentagon de politica cu privire la Rusia și la Ucraina.

Administrația americană propune ca banii să provină dintr-un cont separat de finanțare de război, destinat operațiunilor în conflictele din Siria și din Irak, dar și pentru menținerea prezenței militare americane în Afganistan. Aceasta înseamnă că cererea de suplimentare bugetară va fi singulară și nu va constitui neapărat un angajament care va continua și în cererile bugetare dincolo de anul 2017, susțin oficiali.

„Este o modalitate de a ocoli tăierile bugetare” impuse Pentagonului, explică Todd Harrison, director de analiză a bugetului de apărare la Centrul de Studii Strategice și Internaționale din Washington.

În opinia sa, această „inginerie” bugetară ar putea să nu fie suficientă pentru a-i liniști pe aliații est-europeni îngrijorați, întrucât lasă în seama viitoarei administrații decizia privind viitorul cheltuielilor militare în Europa.

„Dacă vrem să le oferim garanții suplimentare aliaților din Europa, trebuie să arătăm că avem un plan și pentru viitor”, este de părere Todd Harrison.

Potrivit unor oficiali din administrație, noile investiții nu au drept scop doar descurajarea Rusiei. Armele și echipamentele ar putea fi desfășurate și de-a lungul flancului sudic al NATO, unde ar contribui la lupta împotriva Statului Islamic sau la gestionarea valului de migranți din Siria.

Cu toate acestea, nu există nicio îndoială că ținta principală a acestor suplimentări bugetare este Rusia, responsabili din administrație insistând că, după doi ani de la anexarea Crimeii, este imperativ ca Moscovei să-i fie trimis un mesaj că NATO va face tot ceea ce trebuie pentru a-și proteja membrii est-europeni, îngrijorați că ar putea fi următoarele ținte ale agresiunii ruse.

Rusia a investit puternic pentru a-și transforma armata greoaie, în stil sovietic, într-o forță mai flexibilă, capabilă să poarte intervenții rapide. Această realitate, combinată cu disponibilitatea lui Putin de a folosi armata pentru a extinde influența Rusiei dincolo de granițe, a necesitat o forță de descurajare mai puternică, explică oficiali de la Pentagon. Potrivit unuia dintre ei, Pentagonul dorește o prezență rotațională permanentă în Europa de Est, ceea ce presupune că în regiune va exista întotdeauna echivalentul unei brigăzi, mai scrie The New York Times.