Nicolae Ciucă, întâlnire cu delegaţia FMI la Palatul Victoria. „Evaluările pozitive ale experților evidențiază creșterea economică obținută de România”

Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu delegaţia FMI, în condiţiile în care în 2022 se se împlinesc 50 de ani de când România este membră a Fondului.

„Am avut astăzi o întâlnire extrem de utilă și mobilizatoare în același timp cu delegația Fondului Monetar Internațional aflată în România pentru misiunea anuală de evaluare.

Acest raport reprezintă pentru Guvernul României nu doar o fotografie de etapă pentru situația economică a țării, dar și un vot de încredere primit din partea uneia dintre cele mai importante instituții financiare internaționale.

Evaluările pozitive ale experților FMI, care evidențiază creșterea economică obținută de România chiar și în condițiile dificile actuale, precum și aprecierile exprimate pentru eforturile făcute în sensul controlului asupra creșterii inflației și al respectării angajamentelor asumate în privința deficitului ne confirmă că măsurile pe care le-am luat au fost corecte. Acest lucru ne dă încredere pentru a continua reformele și politicile guvernamentale pe care ni le-am asumat. Pentru România, Planul Național de Redresare și Reziliență înseamnă reforme care garantează o dezvoltare sustenabilă și eficientă”, a declarat premierul Nicolae Ciucă, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului.

Alte articole

Deficitul bugetar, la fel de ridicat ca în 2024, când România a bătut recordul în UE

DOCUMENT. FMI cere României măsuri extrem de dure: Cota progresivă, TVA majorat, creşteri de impozite pe toate palierele

Citeşte şi: Emmanuel Macron vine în România săptămâna viitoare. Scopul vizitei preşedintelui francez pe fondul războiului din Ucraina

Delegaţia FMI cere României să reducă deficitul

Premierul Nicolae Ciucă a apreciat evaluările pozitive ale misiunii FMI, precum și îndrumările făcute la nivelul politicilor fiscale în vederea reducerii deficitelor.

„Am apreciat totodată îndrumările făcute de experții FMI la nivelul politicilor fiscale în vederea reducerii deficitelor și asigurării unei creșteri economice sănătoase, în contextul dificil generat la nivel european și internațional de efectele crizelor recente. Am trecut totodată în revistă măsurile Guvernului din pachetul ”Sprijin pentru România”, prin care vom veni în sprijinul economiei, dar și al cetățenilor vulnerabili, atât pentru stimularea investițiilor, cât și pentru a sprijini categoriile de cetățeni afectate de creșterile de prețuri la energie și alimente”, a mai precizat premierul.

Şeful Executivului a prezentat eforturile guvernanţilor, în conjunctura geo-politică și economică actuală, de a asigura sprijin pentru refugiații din Ucraina și de a crește reziliența economiei la factorii externi, care au un impact important la nivelul economiei naționale și regionale. În acest context, șeful Executivului a evidențiat importanța pe care o acordă Guvernul României dezvoltării agriculturii în vederea asigurării securității alimentare și investițiilor destinate creșterii capacității de a produce energie electrică din resurse regenerabile și exploatării gazului din Marea Neagră.

,,România are capacitatea și dorința de a deveni independentă energetic în următorii ani. Investițiile în noi capacități de producție energetică, precum și exploatarea gazului din Marea Neagră vor asigura independența energetică a României și ne vor oferi oportunitatea de a deveni un pilon important pentru securitatea energetică a Europei”, a declarat premierul.

Pachetul de măsuri ”Sprijin pentru România”, în valoare de 17,3 miliarde de lei, acordă pentru investiții și dezvoltare 60% din suma alocată, iar în prezent circa două treimi din acest pachet de măsuri este deja implementat. Investițiile reprezintă un obiectiv asumat al Guvernului și șansa unei creșteri economice sustenabile, iar anul acesta România are cel mai mare buget de investiții din ultimii 30 de ani, respectiv 88 de miliarde de lei.

Prim-ministrul a arătat că Executivul abordează integrat fondurile care contribuie la dezvoltarea țării, menționând programele operaționale aferente cadrului financiar multianual 2014-2020, dar și celui pentru perioada 2021-2027, care are majoritatea programelor pregătite pentru atragerea de fonduri europene.

Citeşte şi: Care e locul din România cu cel mai ozonat aer din Europa. Turiștii de peste tot merg acolo ca să-și vindece diverse afecțiuni