Nicolae Văcăroiu: Asistăm la un EXCES de studii de fezabilitate. O VINĂ are şi Ministerul Dezvoltării

„Constatările noastre sunt că asistăm la un exces de studii de fezabilitate. De multe ori, acest exces ar fi bun dacă s-ar concretiza în proiecte aprobate. Din păcate, multe dintre studiile de fezabilitate nu se transformă în proiecte. Aici au o vină, după părerea mea, și cei din Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care ar trebui să aibă permanent discuții cu ordonatorii principali de credite de la unitățile administrativ-teritoriale, să le explice că aceste studii de fezabilitate trebuie cântărite cu grijă atunci când se ia decizia elaborării lor”, a declarat Nicolae Văcăroiu, la Parlament, după prezentarea proiectului de buget al Curții de Conturi pe anul 2016, în fața Comisiilor reunite de buget-finanțe, scrie Agerpres.

El a precizat că, din totalul de 2.681 de unități administrativ-teritoriale din țară, Curtea de Conturi a controlat aproximativ 1.000, suma investită pentru aceste studii fiind de 30 de milioane de euro.

„Studiile de fezabilitate se aprobă prin hotărârea Consiliilor Locale, deci practic sunt legale, dar faptul că nu se pun în practică… și înseamnă numai din eșantionul nostru peste 30 de milioane de euro. Este o sumă enorm de mare. Este vorba de un eșantion de vreo mie de entități, deci comune, orașe, municipii, din țară, din totalul de 2.681. Își aleg trei — patru teme, se ia decizia prin hotărârea Consiliului Local să se elaboreze studii de fezabilitate, se ia contact ori direct, și ar trebui prin licitație, cu firmele care elaborează aceste studii de fezabilitate, se fac contracte, se plătesc, după care ele nu ajung să meargă mai departe. Deci este o pierdere netă pentru bugetul entității”, a explicat Văcăroiu.

Nicolae Văcăroiu a menționat că aceste studii de fezabilitate „nu sunt de natura elementelor infracționale decât atunci când depistezi că studiile de fezabilitate se fac de copilul primarului și încasează câte 200 de milioane de lei la fiecare studiu”.

Alte articole

Eugen Orlando Teodorovici, în cărți pentru funcția de consilier la Curtea de Conturi

Curtea de Conturi a tăiat sporurile anticorupţie. Cine sunt cei 14.000 de angajați care încasau 12,5% în plus la leafă

„Sunt și cazuri de genul ăsta, care au fost trimise la DNA. (…) Întotdeauna am avut o cooperare bună (cu DNA — n.r.) ceea ce vedeți pe televiziuni, în mare parte, pornește de la dosarele trimise de Curtea de Conturi. Este firesc să fie această cooperare, pentru că noi nu mai avem Secția jurisdicțională. Înainte, Curtea de Conturi avea propriii judecători și procurori care judecau aceste cazuri. Dar nu intervenea Curtea de Conturi în activitatea lor, ei își desfășurau activitatea sub coordonarea Ministerului Public”, a mai spus Văcăroiu.

Curtea de Conturi are în medie circa 2.500 de procese în contencios-administrativ în permanență.

„Toate entitățile consideră că au dreptate în relația cu Curtea de Conturi, dar în realitate vor să tragă de timp pentru a nu aplica măsurile de recuperare a prejudiciului. Procesul durează doi — trei ani în contencios-administrativ. Ne-am obligat să ne construim și un Departament juridic care în permanență este pe teren”, a adăugat Văcăroiu.

Președintele Curții de Conturi a subliniat că, „din constatările instituției, veniturile suplimentare de încasat și prejudiciile la nivelul anul 2014 se ridică la circa 1,2 miliarde de euro, în afară de încălcarea prevederilor legale în ceea ce privește abaterile financiare contabile, estimate la circa 10 miliarde de euro pe an”.