CCR dezbate sesizarea pe legea ce impune ca minimum 40% dintre sportivii dintr-o echipă să fie români. În România, sunt echipe formate în majoritate din străini, astfel că naţionalele au de suferit din această cauză. Un proiect ar limita la 40% numărul „strainierilor”, dar Nicuşor Dan a contestat legea la CCR.
Este vorba despre actul normativ pentru completarea Legii educației fizice și sportului 69/2000. Șeful statului a transmis la finalul anului trecut o sesizare de neconstituționalitate asupra legii care impune ca minimum 40% dintre sportivii care evoluează într-o echipă în competițiile naționale oficiale să fie români, motivând că actul normativ este discriminatoriu.
„Susțin ferm obiectivul de a încuraja și dezvolta sportul românesc, de a sprijini tinerii sportivi și de a investi în formarea lor. Aceste scopuri sunt legitime și necesare. Totuși, ele trebuie realizate cu respectarea Constituției României și a dreptului Uniunii Europene, la care România este parte”, a scris șeful statului, pe Facebook.
El consideră că legea adoptată de Parlament încalcă principiul nediscriminării și libera circulație a lucrătorilor, consacrate atât de Constituție, cât și de tratatele europene, prin raportarea directă la cetățenia sportivilor.
În plus, susține președintele, legea afectează dreptul la muncă, prin limitarea accesului sportivilor europeni la competițiile naționale.
Totodată, în opinia sa, nu se respectă cerințele de calitate și claritate a legii, inclusiv prin stabilirea unor sancțiuni contravenționale care depășesc cadrul general prevăzut de legislația în vigoare, fără o derogare expresă.
„Experiența altor state europene și regulamentele UEFA arată că sprijinirea sportivilor formați local se poate face eficient fără criterii bazate pe cetățenie, ci prin investiții în academii, centre de juniori și programe de formare”, subliniază șeful statului.
Guvernul a aprobat 90.000 de muncitori străini pentru România în 2026
Executivul a stabilit, printr-o Hotărâre de Guvern, contingentul de lucrători străini admiși pe piața muncii din România în anul 2026.
Hotărârea admite un contingent de 90.000 de lucrători străini pentru a acoperi deficitul de personal din mai multe domenii.
„Măsura vine în contextul în care angajatorii au raportat în mod repetat locuri de muncă vacante pe care nu le-au putut ocupa, iar cererea pentru avize de angajare a cetățenilor din alte state este semnificativă și a fost agreată în urma consultărilor cu partenerii sociali”, motivează Guvernul.
Conform Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS), principalele domenii de activitate afectate de lipsa de personal sunt:
Potrivit Inspecţiei Muncii, numărul de contracte individuale de muncă (CIM) noi ale salariaţilor cetăţeni ai unor state din afara Uniunii Europene, încheiate în perioada 1 ianuarie – 25 septembrie 2025, a fost de 73.213. În anul 2024, numărul total de CIM noi a fost de 98.966.
Contingentul de lucrători străini se stabileşte anual sau ori de câte ori este nevoie, prin hotărâre de Guvern, la propunerea MMFTSS.