Președintele Nicușor Dan a promulgat vineri, 28 august, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, după ce Parlamentul a adoptat forma reexaminată în urma deciziilor Curții Constituționale.
Nicușor Dan afirmă că, în lipsa acestei mize financiare și dacă ar fi existat mai mult timp pentru dezbatere, ar fi retrimis legea Parlamentului pentru reexaminare. Președintele cere legislativului să redeschidă discuția asupra actului normativ în sesiunea de toamnă.
„Am promulgat astăzi Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității în forma care mi-a fost transmisă de către Parlamentul României. Îmi mențin în continuare argumentele din sesizarea de neconstituționalitate pe care am înaintat-o Curții Constituționale.
Citește și : Dominic Fritz reacționează în urma votului final pe Legea ANI: „De ce să îmi dau demisia? Am fost ales”
Într-un alt context, în care nu ar fi existat riscul pierderii banilor din PNRR din cauza neadoptării acestei legi și ar fi existat timpul necesar pentru dezbatere, aș fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare.
Nu ne permitem să nu accesăm aceste fonduri și nici nu pot accepta o nouă lovitură adusă credibilității României în plan extern.
Cer Parlamentului ca, în sesiunea de toamnă, să reia și să aprofundeze discuțiile asupra acestei legi.
Integritatea este un subiect mult prea important pentru societate și trebuie transpus într-o lege aflată dincolo de orice suspiciuni și interpretări.”, a transmis Nicușor Dan.
Legea integrității a fost adoptată miercuri de Senat, în calitate de for decizional, cu 106 voturi „pentru” și 19 „împotrivă”, după reexaminarea solicitată în urma deciziilor CCR.
Parlamentarii USR au votat împotriva proiectului, în timp ce inițiativa a fost susținută de majoritatea formată din PSD, PNL și UDMR. Parcursul legislativ al legii a fost unul controversat, iar opoziția și mai mulți lideri ai grupurilor politice europene, inclusiv PPE și Renew Europe, au solicitat reanalizarea prevederilor contestate.
Una dintre principalele controverse a vizat așa-numitul „amendament Fritz”, care prevede încetarea mandatului aleșilor locali în termen de 30 de zile în cazul unei incompatibilități sau al unui conflict de interese stabilit definitiv de instanță. Opoziția a susținut că prevederea reprezintă o măsură cu dedicație politică și afectează statul de drept.
Actul normativ modifică și modul în care sunt făcute publice declarațiile de avere și interese ale demnitarilor. În locul unor informații detaliate privind adrese, suprafețe sau valori exacte, noul sistem introduce o fișă bazată pe praguri valorice.