Nicușor Dan a semnat decretul la începutul săptămânii. UE impune reguli mult mai stricte pentru banii românilor

Președintele Nicușor Dan a promulgat marți, 17 martie 2026, o lege care schimbă regulile după care sunt supravegheate societățile de servicii de investiții financiare (S.S.I.F.), astfel încât România să aplice noile cerințe europene privind riscurile legate de contrapărțile centrale, instituțiile prin care se compensează și se decontează tranzacțiile cu instrumente financiare derivate.

Nicușor Dan a semnat decretul la începutul săptămânii

Legea modifică Legea nr. 236/2022 și introduce în mod clar în legislația românească noțiunile de „contraparte centrală (CPC)” și „contraparte centrală calificată (CPCC)”, așa cum sunt definite în regulamentele europene, adică acele instituții specializate care se pun între cumpărător și vânzător în tranzacțiile de pe piețele financiare și garantează finalizarea acestor tranzacții.

Citește și : Anunţul momentului de la BNR. Ce se întâmplă cu banii românilor, situaţia este fără precedent

Practic, statul recunoaște și reglementează explicit rolul acestor actori-cheie, pe care îi supraveghează Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Alte articole

Ce mesaj i-a transmis Nicușor Dan Primei Doamne după discursul ținut la Washington

Mirabela Grădinaru: „Am anunțat-o pe fiica noastră că până la 14 ani nu va avea niciun telefon”

Scopul principal al legii este să reducă riscul ca firmele de investiții românești să depindă prea mult de una sau câteva astfel de contrapărți centrale, mai ales dacă acestea sunt din afara Uniunii Europene.

În expunerea de motive se arată că Directiva (UE) 2024/2994 a fost adoptată pentru a limita „posibilele consecințe asupra stabilității financiare generate de dependența excesivă a sistemului financiar al Uniunii Europene de contrapărți centrale de importanță sistemică din țări terțe” și pentru a preveni „posibile riscuri de contagiune în tot sistemul financiar al Uniunii Europene”.

Pentru societățile de servicii de investiții financiare, legea înseamnă obligații noi de management al riscului. Ele trebuie să aibă „procese eficace de identificare, administrare, monitorizare și raportare” a riscului de concentrare, adică să știe exact cât de expuse sunt față de fiecare contraparte centrală și ce efect ar avea asupra fondurilor proprii o problemă la aceste instituții.

Conducerea firmelor este obligată să elaboreze „planuri specifice și obiective cuantificabile” pentru a monitoriza și a reduce riscul de concentrare, în special față de contrapărțile centrale care oferă servicii „de importanță sistemică semnificativă” pentru UE sau pentru unul sau mai multe state membre.

În paralel, ASF primește atribuții întărite. Autoritatea va „evalua și monitoriza evoluțiile practicilor S.S.I.F. în ceea ce privește gestionarea riscului de concentrare” și va verifica în ce măsură acestea își adaptează modelele de afaceri la noile cerințe europene.

Dacă observă că o societate este prea expusă la o anumită contraparte centrală și există „un risc de concentrare excesiv”, ASF va putea „să impună S.S.I.F. să reducă expunerile față de o contraparte centrală sau să realinieze expunerile din conturile lor de compensare”, în baza art. 7a din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

În final, legea clarifică faptul că România transpune prin acest act, pe lângă Directiva (UE) 2019/2034 privind supravegherea prudențială a firmelor de investiții, și art. 3 din Directiva (UE) 2024/2994, care schimbă regulile europene exact pe acest subiect al riscului de concentrare și al riscului de contraparte pentru derivatele compensate central.

Citește și : Ministrul Finanţelor, după explozia preţurilor la carburanţi: „Suntem în general rezervaţi în a acţiona asupra accizei, nu garantează scăderea preţului”

Noul cadru se aplică din 25 iunie 2026, data la care actul normativ intră în vigoare și până la care statele membre sunt obligate să fi transpus directiva la nivel național.