Nicușor Dan a sesizat CCR despre legea privind guvernanța corporativă. Președintele sare în apărarea vicepremierului Oana Gheorghiu

Nicușor Dan a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, a Legii nr. 187/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și pentru abrogarea unor dispoziții din acte normative.

Nicușor Dan a sesizat CCR despre legea privind guvernanța corporativă

Textul a fost modificat ulterior prin Legea de aprobare a OUG nr. 22/2025, la Camera Deputaților, camera decizională, având următorul conținut: „Plata asigurării de răspundere profesională este efectuată de întreprinderea publică, nu face parte din remunerație și va fi menționată în contractul de mandat în cuantumul și limitele de răspundere stabilite de autoritatea publică tutelară. În contractul de mandat vor fi menționate și alte beneficii, sub condiția ca totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat să nu depășească valoarea a două indemnizații fixe brute lunare”.

Citește și : Propunerile pentru șefia marilor parchete, la Nicușor Dan. Ce va face președintele

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sesizarea lui Nicușor Dan acuză încălcarea principiului legalității și a principiului bicameralismului. Se face referire și la încălcarea unui articol din Constituția României.

Alte articole

Se strânge laţul pentru Dominic Fritz! Motivarea CCR la decizia privind legea integrităţii a fost publicată în Monitorul Oficial

Fritz, reacție caustică la argumentele deciziei CCR. ”Nu mi se aplică mie, ci mandatului meu”

„Prin Legea nr. 158/2025 s-a modificat articolul 8 alin. (9) din OUG nr.109/2011, având următorul conținut: „Plata asigurării de răspundere profesională este efectuată de întreprinderea publică, nu face parte din remunerație și va fi menționată în contractul de mandat în cuantumul și limitele de răspundere stabilite de autoritatea publică tutelară. În contractul de mandat vor fi menționate și alte beneficii, respectiv acoperirea unor cheltuieli cu reprezentarea, transportul, diurna, sub condiția ca totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat să nu depășească valoarea a două indemnizații fixe brute lunare. Această formă este în vigoare la momentul actual.

Considerăm că prin înlăturarea sintagmei „respectiv acoperirea unor cheltuieli cu reprezentarea, transportul, diurna” se tinde la eludarea legii, prin lărgirea sferei avantajelor materiale, putând fi decontate cu titlu de beneficii orice cheltuieli, în baza contractului de mandat, în cuantumul și limitele de răspundere stabilite de autoritatea publică tutelară, cu consecința evitării monitorizării cheltuielilor de către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice. Agenția nu mai trebuie să analizeze dacă o cheltuială se încadrează tehnic la „reprezentare”, „transport” sau „diurnă”.

Orice plată către administrator care nu este indemnizație de mandat, în limita plafonului acceptat (două indemnizații fixe brute lunare/an), facilitează includerea ei pe lista cheltuielilor susceptibile a fi aprobate, putând influența auditul și controlul cheltuirii banului public, cu afectarea prevederilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, care prevăd că „statul trebuie să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară”, mai scrie în documentul trimis la CCR.

Cum este ajutată Oana Gheorghiu prin sesizarea președintelui

Sesizarea lui Nicușor Dan la CCR vine în sprijinul reformei pe care vicepremierul Oana Gheorghiu o conduce la companiile de stat. Modificarea atacată de președinte nu a fost introdusă de Guvern, ci de Camera Deputaților, care a eliminat din lege enumerarea exactă a cheltuielilor pe care le pot deconta administratorii companiilor publice.

Este vorba despre cheltuielile de reprezentare, transport sau diurnă, enumerarea fiind înlocuită de formula vagă „alte beneficii”. Schimbarea ar fi golit de conținut tocmai instrumentul de control pe care Oana Gheorghiu se bazează.

Asta pentru că Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice nu ar mai fi putut verifica dacă o cheltuială este legitimă, dat fiind faptul că legea nu ar mai fi definit ce este legitim.

Citește și : Nicușor Dan, despre ancheta de la DIICOT privind pozele din campania prezidențială: „Dacă voi fi chemat vreodată mă voi duce”

Dacă Curtea Constituțională îi dă câștig de cauză lui Nicușor Dan, textul mai permisiv va dispărea iar în vigoare urmează să rămână forma mai strictă a legii, care dă Guvernului instrumente reale de transparență și control asupra banului public din companiile de stat.

Parlamentul poate invoca nevoia de flexibilitate și aliniere la practicile din mediul privat, însă în fapt modificarea deschide o zonă gri în care aproape orice plată către administratori poate fi încadrată ca beneficiu, ceea ce președintele poate interpreta drept eludarea legii.