Nicușor Dan a trimis la Curtea Constituțională o lege inițiată acum șapte ani. Ce prevede proiectul legislativ uitat în sertarele de la Cotroceni de Klaus Iohannis

Nicușor Dan a trimis la Curtea Constituțională o lege inițiată tocmai în 2018, ce a ajuns la Palatul Cotroceni în iunie 2020, în timpul mandatului lui Klaus Iohannis. Aceasta a fost ignorată timp de 5 ani până când actualul președinte a remarcat-o și a presupus că are probleme de constituționalitate.

Nicușor Dan a trimis la Curtea Constituțională o lege ignorată de Klaus Iohannis

Legea se referă la funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare și a fost inițiată de senatorul PSD, Doina Silistru și deputatul PSD, Alexandru Stănescu, ce nici măcar nu mai fac parte din Parlament.

Inițial, Klaus Iohannis a făcut cerere de reexaminare ce a fost ignorată de Parlament, care a adoptat-o în aceeași formă, iar acum președintele Nicușor Dan a trimis-o către Curtea Constituțională.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și : PSD îl atacă pe Nicușor Dan: „Oare’ om fi uitat cum își rupeau cămășile de pe ei?”

Alte articole

Ludovic Orban: Desemnarea lui Siegfried Mureșan l-a „pus la zid” pe Nicușor Dan

Sorin Grindeanu spune că Nicușor Dan a plecat „fără să salute” după consultările de la Palatul Cotroceni

Redăm, mai jos, anunțul Administrației Prezidențiale:

„La data de 22 iunie 2020, Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea privind completarea art. III din Legea nr. 72/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (PL-x nr. 493/2018).

– Președintele României a sesizat Curtea Constituțională după ce în prealabil formulase cerere de reexaminare a legii, iar Parlamentul a respins respectiva cerere, adoptând legea în forma inițială (Decizia nr. 32/2018, Decizia nr. 63/2018, Decizia nr. 536/2016, Decizia nr. 442/2015, Decizia nr. 1/2015, Decizia nr. 183/2014, Decizia nr. 56/2014).

Cu titlu exemplificativ, prin Decizia nr. 183/2014, Curtea a constatat că sesizarea formulată îndeplinește condițiile prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție atât sub aspectul obiectului său, fiind vorba de o lege adoptată și nepromulgată încă, cât și sub aspectul titularului dreptului de sesizare, aceasta fiind semnată de Președintele României. Prin Decizia nr. 536/2016, Curtea Constituțională a admis o sesizare a Președintelui României declarând Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali neconstituțională, în ansamblul său după ce, în prealabil, Parlamentul respinsese cererea de reexaminare formulată de Președinte în temeiul art. 77 alin. (2). În mod similar, prin Decizia nr. 442/2015, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președinte ulterior respingerii, de către Parlament, a unei cereri de reexaminare potrivit art. 77 alin. (2), și a constatat că Legea pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 este neconstituțională. În cuprinsul acestei decizii, Curtea a reținut că „sesizarea formulată îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție atât sub aspectul obiectului său, fiind vorba de o lege adoptată și nepromulgată încă, cât și sub aspectul titularului dreptului de sesizare, aceasta fiind semnată de Președintele României”

Citește și : Ciolacu a răbufnit la adresa celor s-au pozat la Catedrala Mântuirii Neamului: „O plăcere să văd ipocriții care mă criticau pe Facebook și TikTok”. Ce a putut să spună despre Nicușor Dan

– Președintele României a sesizat Curtea Constituțională după ce, în termenul de protecție de 5 zile, respectiv 2 zile, alte subiecte de sezină au formulat obiecție de neconstituționalitate, iar Curtea fie a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de respectivii subiecți de sezină, fie a admis-o și Parlamentul a pus de acord legea cu decizia Curții (Decizia nr. 1218/2008 și Decizia nr. 471/2013). În Decizia nr. 1218/2008, Curtea a constatat că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție, precum și celor ale art. 1, 10, 15 și 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor legale criticate. De asemenea, în Decizia nr. 471/2013, Curtea Constituțională a constatat că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 1, art. 10, art. 15, art. 16 și art. 18 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze sesizarea de neconstituționalitate formulată de Președintele României, pronunțându-se asupra motivelor de neconstituționalitate intrinsecă.

– Președintele României a sesizat Curtea Constituțională după ce în prealabil formulase cerere de reexaminare a legii, iar forma adoptată după reexaminarea la cererea Președintelui României fusese contestată succesiv la Curtea Constituțională (Decizia nr. 319/2013). Astfel, prin această decizie, Curtea Constituțională a constatat că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 1, art. 10, art. 15, art. 16 și art. 18 din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea și funcționarea Curții Constituționale, să soluționeze sesizarea de neconstituționalitate formulată de Președintele României, pronunțându-se asupra motivelor de neconstituționalitate intrinsecă.”, arată Administrația Prezidențială.