UPDATE: Consilierul prezidențial Radu Burnete a anunţat ce s-a discutat la Cotroceni despre proiectul legii salarizării. „Ministerul Muncii va organiza o serie de dezbateri cu toate familiile ocupaționale și apoi va reveni în fața partidelor cu o propunere”, a anunțat consilierul prezidențial.
Radu Burnete a mai spus că până acum Guvernul interimar a jucat „mai degrabă un rol de secretariat în această discuție”. De asemenea, consilierul a dezvăluit ce s-a discutat vineri la Palatul Cotroceni. El a mai anunțat că o nouă discuție va avea loc săptămâna viitoare.
„Le-au fost prezentate detaliile, a fost o dezbatere tehnică, partidele au câteva zile să analizeze și să discute (…) Ne vom reuni din nou la începutul săptămânii viitoare, marți … în prezența liderilor politici să vedem dacă partidele își pot asuma un proiect astfel încât să îndeplinim jalonul din PNRR”, a spus Burnete.
UPDATE. La Guvern a fost finalizată noua Lege a salarizării, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Impactul bugetar a fost reconfigurat în urma negocierilor dintre Guvern și Comisia Europeană, plafonul maxim acceptat fiind majorat la 12,1 miliarde de lei, față de estimarea anterioară de 8 miliarde de lei. Deși aplicarea integrală a primei variante de proiect ar fi generat costuri de 27 de miliarde de lei, noua limită impusă de realitatea economică a României va asigura încadrarea proiectului în jaloanele PNRR.
Calculul veniturilor se va baza pe un sistem de coeficienți de salarizare. Fiecare funcție va avea un număr atribuit prin lege care, înmulțit cu o valoare de referință universală, va determina salariul brut de bază. Sistemul promite să pună accent pe performanță, nediscriminare, transparență și publicitatea tuturor veniturilor din fonduri publice.
În cadrul acestei rebugetări, angajații din sectorul apărare, ordine publică și securitate națională vor beneficia de o alocare suplimentară majorată la 2,6 miliarde de lei, comparativ cu cele 1,6 miliarde de lei prevăzute inițial. Noua legislație se va aplica tuturor categoriilor de bugetari, cu excepția personalului din instituțiile autonome BNR, ASF, ANRE și ANCOM. Deși proiectul a fost definitivat la nivel guvernamental, Executivul este criticat pentru că a prioritizat acordul cu partenerii europeni, ignorând consultările cu sindicatele și partidele politice din Parlament, de al căror vot depinde adoptarea finală a legii.
”Avem astăzi cheltuieli de personal în sectorul public de aproximativ 166 de miliarde de lei, total, și conform unei realități economice pe care nu o putem nega, trebuie indexate de la sfârșitul acestui an, pentru că inflația pe care am avut-o anul acesta, inevitabil, a rupt și a scăzut puterea de cumpărare a celor care lucrează în toată România. Ca atare, deci, va fi o indexare de la finalul acestui an”, a spus Ilie Bolojan.
El a explicat însă că indexarea ar putea fi cuprinsă în legea salarizării, în condițiile unei rate de inflație dată de premier la ”peste 7%”, ceea ce ar presupune că majorarea în anevopa bugetară ar crește cu 12 miliarede lei, peste cele 166 miliarde lei.
Salariații din instituțiile financiare și de reglementare autonome scapă de noile reglementări. Astfel, personalul din Banca Națională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) este exceptat în mod expres de la aplicarea legii care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027.
Formula fundamentală de calcul
ART. 13
(1) Fiecărei funcţii, fiecărui grad/treaptă profesională îi corespund 6 gradaţii, corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă, cu excepţia funcţiilor de demnitate publică, funcţiilor de conducere și funcțiilor publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici pentru care gradaţia este inclusă în salariul de bază/indemnizaţia lunară prevăzute pentru aceste funcţii în anexele nr. I – IX, precum şi cu excepția personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.
(2) Coeficienții de salarizare prevăzuți în anexele nr. I-VIII pentru funcțiile de execuție sunt stabiliți la gradația 0.
(3) Tranșele de vechime în muncă în funcție de care se acordă cele 6 gradații, precum și cotele procentuale corespunzătoare acestora, calculate la salariul de bază/indemnizația de încadrare avute la data îndeplinirii condițiilor de trecere în gradație și incluse în acestea, sunt următoarele:
a) gradația 0 – până la 3 ani;
b) gradația 1 – de la 3 ani la 5 ani – și se determină prin majorarea salariului de bază/indemnizației de încadrare prevăzut în anexele la prezenta lege cu cota procentuală de 7,5%, rezultând noul salariu de bază/indemnizație de încadrare;
c) gradația 2 – de la 5 ani la 10 ani – și se determină prin majorarea salariului de bază/indemnizației de încadrare avut cu cota procentuală de 5%, rezultând noul salariu de bază/indemnizație de încadrare;
d) gradația 3 – de la 10 ani la 15 ani – și se determină prin majorarea salariului de bază/indemnizației de încadrare avut cu cota procentuală de 5%, rezultând noul salariu de bază/indemnizație de încadrare;
e) gradația 4 – de la 15 ani la 20 de ani – și se determină prin majorarea salariului de bază/indemnizației de încadrare avut cu cota procentuală de 2,5%, rezultând noul salariu de bază/indemnizație de încadrare;
f) gradația 5 – peste 20 de ani – și se determină prin majorarea salariului de bază/indemnizației de încadrare avut cu cota procentuală de 2,5%, rezultând noul salariu de bază/indemnizație de încadrare.
(4) Gradația obținută se acordă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au împlinit condițiile de acordare.
(5) Pentru personalul nou-încadrat, salariul de bază/indemnizația de încadrare se determină prin aplicarea succesivă a majorărilor prevăzute la alin.(3), corespunzător gradației deținute.
(6) Pentru acordarea gradației corespunzătoare tranșei de vechime în muncă, angajatorul va lua în considerare integral și perioadele lucrate anterior în alte domenii de activitate decât cele bugetare.
Vezi toate noutăţile din proiectul de lege:
Administrația Prezidențială informează că vineri, 17 iulie, președintele Nicușor Dan se întâlnește la Palatul Cotroceni cu liderii fostei coaliții de guvernare pentru a discuta despre legea salarizării.
Potrivit Administrației Prezidențiale, întâlnirea președintelui cu liderii partidelor politice are loc la ora 12.00. La discuții va participa și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.
”La ora 12:00 va avea loc o întâlnire la Palatul Cotroceni pe tema legii salarizării, jalon PNRR, la care vor participa reprezentanții partidelor pro-occidentale și domnul ministru Pîslaru. Discuția va fi coordonată de domnul consilier prezidențial Radu Burnete.”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat de presă.
Reamintim că Dragoș Pîslaru a declarat joi seară, la Euronews România, că noua lege a salarizării nu va scădea veniturile niciunui angajat.
”Nu are cum ca un salariu aflat în plată astăzi să scadă şi asta trebuie scoasă de pe masă. Legea salarizării unitare are toate elementele cu privire la venitul salarial, discutăm despre venitul salarial pe care îl primeşte omul în mână. Nu va putea cineva să primească mai puţin în mână, indiferent ce se întâmplă, în noua lege a salarizării. Vă atrag atenţia că avem un salariu de bază mai mare, cu sporuri mai puţine, asta e noua logică a legii salarizării unitare.
Ce încerc să spun este: există aceste sume compensatorii care se acordă oricărei persoane care câştigă, astăzi, în mână o sumă şi ar câştiga prin noul calcul din legea salarizării mai puţin. Asta este ceea ce încerc să transmit fără echivoc: nu va exista nicio persoană care să primească mai puţin venitul salarial net decât o face astăzi. Suma compensatorie despre care discutăm este un drept salarial impozitabil care contribuie la pensie”, a explicat ministrul interimar al Muncii la Euronews România.
Dragoş Pîslaru a mai declarat că în ultima lună a discutat cu Comisia Europeană şi cu Ministerul Finanţelor Publice despre creşterea anvelopei alocate fondului de salarii pentru bugetari, în condiţiile în care proiectul propus iniţial prevedea un plus de 8 miliarde de lei pentru fondul de salarii, iar din discuţiile cu cei implicaţi reiese că e nevoie de 27 de miliarde de lei în plus.