Candidatul USB la Primăria Capitalei, Nicuşor Dan, pledează pentru desfiinţarea sectoarelor şi reorganizarea Capitalei pe cartiere. El a mai declarat că susţine extinderea sistemului de management al traficului la toate intersecţiile mari din Bucureşti şi realizarea şoselei de centură, în decurs de trei ani, printr-un parteneriat al primăriei cu CNADNR.

Despre banii adunaţi în campanie

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Traian Băsescu, despre posibilitatea ca preşedintele Klaus ...

EXCLUSIV. Victor Ponta demască mânăriile făcute pentru alegerile ...

„Am prezentat toate persoanele care au donat mai mult de zece mii de lei. George Iacobescu, un dezvoltator imobiliar care trăieşte la Londra, este celebru pentru construirea celui mai important centru de afaceri din Londra, iar pentru acest lucru a fost înnobilat de regina Marii Britanii. Nicolae Raţiu, fiul lui Ion Raţiu, este om de afaceri, cu afaceri în România şi în Marea Britanie. Prin Fundaţia ‘Ion Raţiu’ a realizat foarte multe proiecte culturale şi educative în România. Face parte şi din bordul Fundaţiei Pro Patrimonio, care se ocupă de problema patrimoniului construit din România. Din zona de IT: Florin Talpeş, patronul Bitdefender, antivirusul care are 500 de milioane de clienţi în lume. şi el a sprijinit multe proiecte culturale şi în educaţie. Tot din zona IT: Alexandru Lăpuşan, tânăr antreprenor, şi Camil Perian. Iulian Stanciu, care prin Fundaţia eMAG a sprijinit multe proiecte în zona de educaţie şi Horia Manda, care a coordonat Fondul româno-american pentru investiţii.

Are un rol important în Fundaţia româno-americană, care şi ea sprijină foarte multe proiecte educative şi culturale. Mai avem peste 400 de finanţatori care au donat prin mecanismul de donaţii online salvatorii.ro. De altfel, mai avem nevoie de donaţii şi încurajăm lumea să doneze prin sistemul acesta. În precampanie s-au strâns aproximativ 700.000 de lei, iar în campanie aproximativ 250.000 de lei”, a declarat Nicuşor într-un interviu pentru Agerpres.

Cum vrea să dezvolte oraşul

„Este, evident, un dezechilibru pe care îl vedem dimineaţa şi seara: fluxul de maşini către nord şi înapoi. Tendinţa europeană este să faci în aşa fel încât să ai în fiecare zonă a oraşului un mix — de locuire şi de locuri unde oamenii să muncească—, tocmai pentru că în felul acesta reduci traficul. Dacă ne uităm pe harta Bucureştiului, o să vedem în zona de sud-vest terenuri agricole, la patru kilometri de Piaţa Unirii — deci mult înainte de Centură — în interiorul Bucureştiului. Acolo trebuie să ne ducem să dezvoltăm: reţele de utilităţi, planuri de urbanism care să prevadă echilibrul între locuire şi locuri de muncă. Apoi, evident, privaţii trebuie să vină şi să construiască locuri pentru birouri sau pentru activităţi economice şi spaţii de locuit.”

Despre spaţiul verde

„În primul rând, trebuie să ne asigurăm că nu mai pierdem spaţiu verde pentru că, în momentul de faţă, pierdem cam două spaţii verzi dintre blocuri pe săptămână. În momentul în care s-au construit cartierele de blocuri, s-au făcut planuri de sistematizare în care erau prevăzute grădiniţe, farmacii, tot felul de lucruri, inclusiv spaţiile verzi dintre blocuri. Până în 1990, ele au fost conservate de planurile de sistematizare. După ’90, s-a privatizat institutul de stat care gestiona toate planurile de sistematizare, ele au dispărut, iar când s-a făcut PUG din 2000, tot terenul a devenit construibil. Exact acolo trebuia să se dea un Plan Urbanistic Zonal, să se spună: ‘E construibil, mai puţin bucăţile acestea care sunt spaţii verzi’. Soluţia este să faci ceea ce Primăria a anunţat că a făcut dar, de fapt, nu a făcut: inventarul, Registrul spaţiilor verzi, pe care să îl incluzi în Planul Urbanistic General, să spui — ‘Astea sunt spaţii verzi, aici nu se poate construi’. Aceasta este soluţia: să le conservi pe cele care dispar zi după zi. Pentru a construi noi spaţii verzi şi parcuri, avem o oportunitate extraordinară: lacurile din nordul Bucureştiului. Este şi proiectul colegilor noştri de la sectoarele 1 şi 2: un parc pe o distanţă de 28 de kilometri, pentru că marginile lacurilor au suişuri şi coborâşuri. De la Mogoşoaia la Cernica putem să facem un uriaş parc — din care în momentul acesta doar Herăstrăul este amenajat cu pistă de biciclete, cu promenadă, cu locuri în care bucureştenii să poată să meargă să facă baie. Este o oportunitate uriaşă pe care Bucureştiul o are: un râu, practic, Colentina, cu un mal atât de generos, pe care să nu fie construcţii şi care să poată fi folosit ca loc de relaxare. Pentru spaţii verzi, mai aproape de locuinţe, trebuie să începem prin a face inventarul proprietăţilor publice. El există, oarecum, dar într-un format ilizibil. E un document de 7.000 de pagini PDF în care sunt puse de toate: cişmele, conducte, stâlpi. Trebuie să vedem inventarul spaţiilor pe care Primăria le are şi cum putem să amenajăm pe ele spaţii verzi”.

Soluţiile pentru trafic

„Există trei soluţii mari: şoseaua de centură, sistemul de management al traficului şi transportul public. Sistemul de management al traficului a funcţionat în 140 de intersecţii. Acum nu mai funcţionează. El trebuie extins la toate intersecţiile mari din Bucureşti. Prin acest sistem, ai semafor, roşu sau verde, în funcţie de coada de maşini. Dintre cele trei soluţii menţionate, aceasta este cea mai ieftină. şoseaua de centură aparţine CNADNR şi Ministerului Transporturilor. Nu a fost niciodată o prioritate pentru Bucureşti. Trebuie să facem un parteneriat cu CNADNR, să contribuim cu bani astfel încât să putem să o construim în trei ani, cu două benzi pe sens şi cu podurile la principalele ieşiri din oraş. Este singura soluţie, pentru că ea nu va fi niciodată o prioritate pentru CNADNR. Traficul de tranzit pe care şoseaua de centură l-ar rezolva este 30% din trafic, o cifră foarte importantă. În ce priveşte transportul public, avem o problemă de flotă.

Nu s-a mai investit în autobuze, troleibuze, tramvaie, 30% dintre ele nu funcţionează în momentul de faţă. Avem 130 de milioane de euro bani disponibili, trebuie să îi accesăm. Pentru asta, avem condiţia de a transforma RATB în societate comercială. În transportul public trebuie să existe un orar care să fie respectat. Acest lucru se întâmplă deja în câteva oraşe din România: ştii la ce oră vine autobuzul şi când să pleci pentru a ajunge la ora la care vrei să ajungi. Cel mai inteligent mod de a ajuta asta este de a te corela — prin GPS-uri pe autobuze, troleibuze, tramvaie — cu sistemul inteligent al semafoarelor, astfel încât autobuzul să aibă o oarecare prioritate când ajunge în intersecţie. În felul acesta, ajungem să facem o concurenţă reală transportului cu autoturismul”.