Nicuşor Dan: „Oamenii au văzut în perioada Ceauşescu un plan de ţară pe care în toată această tranziție prelungită pe care o trăim, nu îl văd”

Comunismul și Nicolae Ceaușescu au făcut foarte mult rău, dar oamenii au văzut în perioada Ceaușescu un plan de țară pe care în toată această tranziție prelungită pe care o trăim nu îl văd, a declarat președintele Nicușor Dan, care a subliniat că, în prezent, pentru a avea un plan de țară România trebuie să-și dezvolte o viziune economică.

Acesta a fost întrebat, luni seară, la Antena 1, cum, comentează rezultatele unui sondaj de opinie realizat de IPSOS-ANTENA, din care reiese, între altele, că 38% dintre români consideră că niciunul din președinții României, dintre cei care și-au încheiat mandatele, nu a fost bun, iar alți 27 % consideră că Nicolae Ceaușescu a fost cel mai bun președinte.

Nicuşor Dan îl apără pe Bolojan după decizia CCR: „Nu e o chestiune așa de importantă încât un Guvern să-și dea demisia”

„Reflectă aceeași neîncredere față de modul în care este administrată România în momentul de față. Niciunul, pentru că oamenii conștientizează că comunismul nu a fost ceva benefic. Și ăsta e un lucru bun, pentru că noi am pornit de la același nivel cu Grecia, cu Belgia, cu Spania, Portugalia, și e evidentă diferență în momentul acesta.

Alte articole

Nicuşor Dan intră-n „horă”. Decizia s-a aflat pe surse de la Cotroceni

Ion Cristoiu: Nicuşor Dan n-a mers la Davos pentru că se temea că va fi pui de curcă chioară

Pe de altă parte, Nicolae Ceaușescu, pentru că… bineînțeles că comunismul și Nicolae Ceaușescu au făcut foarte mult rău, dar cred că oamenii au văzut în perioada Ceaușescu un plan de țară pe care în toată această tranziție prelungită pe care o trăim, nu îl văd. Așa citesc eu”, a declarat Nicușor Dan.

Actualul șef al statului a punctat că, în prezent, pentru a avea un plan de țară România trebuie să-și dezvolte o viziune economică, să învețe care sunt zonele în care este competitivă și deci trebuie să vadă care este potențialul său real de dezvoltare, întrebat care ar trebui să fie proiectul național pentru țara noastră.

„Cel mai important este… Bun, noi suntem într-un context de securitate, da, și atunci trebuie să avem o grijă pentru zona de… suntem lângă un război care se desfășoară într-o țară vecină nouă și trebuie să avem grijă ca lucrul ăsta să nu se întâmple. Și nu se va întâmpla, dar bineînțeles că trebuie să avem grijă pentru asta.

Nicușor Dan, prima reacție după decizia CCR: ”Reforma pensiilor magistraților rămâne o prioritate. Va fi redactat un nou text legislativ”

Și al doilea lucru, cel mai important pentru oameni, este, bineînțeles, zona economică. România trebuie să-și dezvolte o viziune economică. România trebuie să învețe care sunt zonele în care este competitivă, pentru că nu poți să-ți propui de acum peste 10 ani să produci tot, de la avioane până la microcipuri, îngrășăminte, și, deci, trebuie să vadă care este potențialul său real de dezvoltare”, a declarat Dan.

El a punctat că sunt câteva domenii cu potențial. „Și avem câteva, avem formația noastră care vine de zeci de ani, o formație tehnică superioară față de cei în jur, și aici trebuie să dezvoltăm zona de tehnologie, de IT, inteligență artificială, biotehnologii. Aici este ceva unde România trebuie să stimuleze. După care avem o tradiție de industrie extractivă, avem o tradiție de industrie chimică, avem o tradiție pe industria militară pe care, în context, putem să le folosim. Din fericire, vom avea în doi ani gaz la Marea Neagră.

Trebuie să știm cum să folosim asta în mod inteligent, deci, bineînțeles că trebuie să fie mai multe strategii sectoriale, dar cea mai importantă este cum facem ca economia României să crească în în anii următori, cum facem ca diplomația noastră să ajute firmele noastre să exporte, deci să reducem deficitul comercial. Asta e principala miză’, a declarat Nicușor Dan.

El a explicat că expunerea sa reprezintă câteva idei. „Ce am spus eu sunt niște idei. Ce trebuie făcut, este ca noi să avem niște cifre, niște obiective, în care să spunem, pe domeniul ăsta economic, Produsul Intern Brut pe această zonă va fi atât în 5 ani, în 10 ani, în 15 ani, și în loc să ducem fel de fel de subvenții fără o foarte mare coerență pe tot și pe nimic, să dezvoltăm exact acele zone care în care simțim că avem potențial și asta trebuie să facă o echipă mare”, a declarat Dan.

În context, pornind de la orizonturile de timp arătate, el fost întrebat dacă ia în calcul un al doilea mandat de președinte.

„E devreme, dar în principiu îmi doresc, da, pentru că am înțeles, de când sunt în politică – de 10 ani -, că să faci lucruri în societate necesită timp”, a declarat Nicușor Dan.

86% dintre români cred că politicienii își urmăresc doar propriile interese, iar încrederea în Guvern și în Președinție este la cote minime. Aproape 30% dintre români consideră că dictatorul Nicolae Ceaușescu a fost cel mai bun președinte al României, iar pesimismul economic crește: aproape 8 din 10 români se așteaptă la scăderea nivelului de trai.

Cifrele apar în studiul național Antena/Ipsos „Toată România Noastră”, prezentat în exclusivitate la Observator de Alessandra Stoicescu. Rezultatele sondajului au fost comentate și de președintele Nicușor Dan, care a considerat cifrele realiste, dar a atras atenția că, pentru a recâștiga încrederea românilor, este nevoie de efort și de timp.

Studiul „Toată România Noastră” a fost prezentat luni în cadrul unei ediții Observator la care a fost invitat președintele Nicușor Dan, care a comentat principalele rezultate.

În ceea ce privește percepția românilor față de politicieni, studiul a arătat că:

• 82% dintre români nu au încredere în oamenii politici, în timp ce 3% au spus că au încredere
• 74% dintre români nu au încredere în Guvern, doar 6% spunând că au încredere
• 65% dintre români nu au încredere în premier, doar 17% au spus că au încredere
• 65% dintre români nu au încredere în președinte, doar 15% au spus că au încredere

Președintele Nicușor Dan a spus că în ceea ce privește încrederea în premier, cota este una „rezonabilă”.

„M-aș uita la pozitiv, am văzut încrederea în Guvern cinci la sută, încrederea în premier de 17 la sută. Cred că pentru vremurile în care trăim și în România de azi, e rezonabilă.

Cuvântul e foarte bine definit în limba română – încredere – asta înseamnă că dacă omul pe care mă întrebi dacă am sau nu încredere face ceva pentru mine sau nu, ăsta e răspunsul.

Oamenii trebuie să vadă că sunt politicieni la vârf care lucrează pentru ei. Noi avem o structură administrativă în care și lentoarea, și corupția, și necorelarea între diverse instituții și progresele se vor vedea în pași mici, încet-încet”, a spus șeful statului.

Nostalgia românilor pentru Nicolae Ceaușescu

În opinia românilor, cel mai bun președinte al României a fost:

• 38% Niciunul
• 27% Nicolae Ceauşescu
• 19% Traian Băsescu
• 8% Emil Constantinescu
• 4% Klaus Iohannis
• 3% Ion Iliescu

Despre aceste cifre, președintele Nicușor Dan a spus că reflectă realitatea, după ani de zile în care oamenii au văzut „corupție și ineficiență”.

„Reflectă aceeași neîncredere față de modul în care e administrată România. Niciunul pentru că oamenii conștientizează că comunismul nu a fost ceva benefic și asta e un lucru bun.

Noi am plecat de la același nivel cu Grecia, Belgia, Spania, Portugalia și e evidentă diferența în momentul acesta.

Pe de altă parte, Nicolae Ceaușescu și comunismul au făcut mult rău. Oamenii au văzut în perioada Ceaușescu un plan de țară pe care în toată această tranziție prelungită pe care o trăim nu-l văd”, a spus șeful statului.

Nicuşor Dan: „Noi vedem corupți în jurul nostru, dar nu vedem corupți pedepsiți”

Potrivit studiului citat, percepția românilor despre politică este că:

• 86%: politicienii îți urmăresc mai mult interesele proprii și ale grupurilor de putere
• 6%: politica este prea complicată și nu mă interesează
  3%: politicienii lucrează pentru binele cetățenilor

Iar în ceea ce privește lipsa încrederii în politică, respondenții au enumerat următoarele motive:

• 38%: corupția și scandalurile din jurul politicienilor
• 28%: nesimţirea/lăcomia clasei politice
• 21%: promisiunile nerespectate
• 5%: lipsa comunicării transparente
• 4%: influența grupurilor de interese și lobby

Respondenții au spus că încrederea lor în politică ar crește dacă:

• 42%: ar exista pedepse mai aspre pentru corupție
• 13%: sistemul de justiţie ar fi imparţial
• 11%: cheltuielile publice ar fi transparente
• 10%: sistemul electoral ar fi reformat
• 9%: cetățenii ar fi implicați în decizii

Șeful statului a spus că problema sistemului de justiție nu este că nu sunt pedepsele suficient de aspre, ci că procurorii nu ajung să dovedească faptele.

„Da, este corupție, da, oamenii au percepția reală – văd că sunt interese și e absolut corect. (…)Problema nu este cu pedepse aspre ci că procurorii nu ajung să dovedească fapta. Noi vedem corupți în jurul nostru, dar nu vedem corupți pedepsiți de statul român.

Putem să dezbatem și am început un proces de reflecție, m-am întâlnit cu mulți oameni din zona de justiție și voi ieși într-un interval de timp rezonabil cu un diagnostic al sistemului românesc de justiție”, a spus Nicușor Dan.

Studiul Antena/Ipsos a analizat și opiniile românilor pe chestiuni precum consumul de droguri, măsurile fiscale sau violența asupra femeilor. Astfel:

• 67% dintre români cred că statul nu acordă suficient ajutor oamenilor care au probleme cu drogurile
• 65% dintre respondenți consideră că produsele comercializate în Romania au o calitate mai slabă decât cele din Vest
• 83% dintre români nu cred că măsurile fiscale adoptate de Guvernul Bolojan vor îmbunătăți situaţia economică a României
• 77% dintre respondenți nu au încredere că statul controlează cu adevărat calitatea noilor construcții
• 61% dintre români solicită pedepse mai dure pentru agresori pentru a combate fenomenul violenței împotriva femeilor
• 59% dintre respondenți consideră că Ministerul Educaţiei este principalul vinovat pentru lipsa eficienței în sistemul de educație

Studiul național Antena/Ipsos „Toată România Noastră” a fost realizat pe un eșantion de 1.200 de respondenți, metodologia folosită a fost CAWI (online), în perioada 9 – 12 septembrie 2025.