Nicușor Dan, primul interviu televizat în România de la preluarea mandatului de președinte. Șeful statului sare în apărarea Justiției: „Nu e sănătos pentru democrație ca oamenii să aibă atitudinea asta față de magistrați” TEXT

LIVE TEXT – Nicușor Dan, primele 100 de zile la Cotroceni

Cum au fost primele 100 de zile de președinție pentru Nicușor Dan

„Intense, cred că au fost intense, pentru că aveam cunoștințe despre 100 de lucruri, dar în momentul în care trebuie să te duci într-o discuție bilaterală cu Erdogan, de exemplu, trebuie să interiorizezi multe lucruri din istoria diplomatică.

Am avut o provocare cu formarea unui guvern stabil, o provocare cu deficitul și, din fericire, până acum lucrurile sunt sub control. Am avut cele două evaluări de la agențiile de rating, România și-a păstrat statutul de „recomandat investitorilor”.

O prezență externă cu multe prezențe, care era necesară, pentru că oamenii voiau, Europa, lumea, voiau să vadă ce se întâmplă în România, o țară cu alegeri anulate.

Alte articole

Nicușor Dan recunoaște că a făcut pactul cu sistemul: „Am interferat cu el încă de când am fost primar al Capitalei, am făcut nenumărate lucruri împreună”

Cum s-a schimbat viața de familie a lui Nicușor Dan după ce a ajuns la președinție. Cele mai noi declarații făcute de liderul de stat: „Soția s-a obișnuit destul de greu”

-Ce notă v-ați da?

Tot timpul sunt o persoană exigentă, 7-8, așa ceva.

-Ce ați fi făcut diferit?

Tot timpul te gândești că ai fi putut să faci lucrurile într-o altă ordine, dar una peste alta eu cred că astea au fost obiectivele și că ele eu fost atinse.

-Astăzi când vă uitați la coaliția de guvernare, aveți o coaliție, dar care a avut nevoie de grijă din partea dumneavoastră. Este o coaliție solidă?

Trebuie să apreciem la aceste patru partide că au trebuit să intre în coaliția de guvernare, ar fi fost foarte simplu să fie în opoziție. Faptul că și-au asumat să fie într-o coaliție care să ia măsuri cu impact social este de salutat. În momentul acesta, coaliția funcționează, bineînțeles că oamenii au păreri diferite, dar discuțiile din cadrul coaliției sunt bune.

Relația cu premierul Ilie Bolojan și tensiunile din Coaliție

-Relația cu premierul Ilie Bolojan?

O relație corectă, ne informăm, chiar astăzi am vorbit la telefon.

-Este corect că ați avut un schimb de replici cu Ilie Bolojan?

Dumneavoastră sunteți ziariști, noi suntem umani, oameni, ne interesează tot felul de chestiuni morale. Ce contează în politica din România este că avem o coaliție care funcționează și o relație președinte-parlament-premier care a funcționat. În plan uman mai sunt anumite lucruri, însă România are stabilitate.

-Este posibil ca premierul Bolojan să-și dea demisia? A spus că ori este cum are nevoie să fie, ori preferă să plece.

Ce contează este că în momentul ăsta, coaliția are deja două luni de funcționare, a trecut deja, o să vedem în Parlament, dar e foarte probabil ca acest al doilea pachet de măsuri să treacă, deci funcționează, asta contează. Ce spun oamenii în relația dintre ei, mai puțin important.

-Cum credeți că trebuie să rămână în administrația locală, care este procentul pe care ar trebui să punem mâna? Concedieri sau reducere a cheltuielilor cu salariile?

Ce s-a agreat, au fost două momente în care s-au agreat lucruri. S-a agreat acordul și programul de guvernare, o reducere cu 20% și pe instituțiile de stat locale și pe cele naționale, fără să se menționeze termenul în care să se întâmple lucrul acesta, iar ce s-a agreat luni este că vom face o reducere pentru moment pe aparatul local de 10% față de numărul de posturi care există azi, față de numărul de angajați. Și a rămas în discuție, care va fi tranșată în cele două săptămâni, care este modalitatea astfel încât să fie același filtru, criterii clare pentru toate localitățile care sunt în situații similare.

Sunt mulți oameni, patru partide, au să-și plătească polițe din trecut, nu vreau să amplific tipul acesta de discuție, dar e important ce s-a agreat. Că în două săptămâni guvernul va veni cu un pachet de reducere de 10%.

-Pensiile magistraților. ÎCCJ a făcut sesizare la CCR spunând că se încalcă independența justiției. Care e punctul dvs. de vedere?

CCR se va pronunța, nu pot să anticipez ce vor spune. Ce pot eu să spun este că în momentul în care Guvernul a venit cu propunerea pe pensiile speciale, oameni din echipa juridică a Guvernului s-au uitat pe decizii din trecut ale CCR. Mai departe este Curtea care va decide.

Reforma pensiilor speciale

-Poziția dvs. în discuțiile pe care le-ați avut cu magistrații, care este, de fapt?

Trebuie să ne uităm, pentru că am văzut în spațiul public diverse interpretări, trebuie să ne uităm cu nuanțe la problema asta. Am spus că nu e admisibil ca, în orice domeniu, pensia să fie egală cu salariul, pentru că în felul ăsta îl încurajezi pe omul care poate să muncească să se ducă la pensie, faptul că pensiile în raport cu salariu trebuie să fie reduse, faptul că vârsta de pensionare e prea mică la 48 de ani, din același motiv că la 48-50 de ani oamenii sunt în plină putere.

Acolo unde am pus o nuanță, pe care mi-o mențin, este că această trecere de la 48 la 65 de ani nu trebuie să făcută brusc. Faptul că magistrații chiar au muncit mult, mult, în anii ăștia. Ca să vă imaginați, pentru cine n-a fost într-o sală de judecată, vine judecătorul, se așază pe scaun, iar cu jumătate de oră mai devreme vine o doamnă sau un domn grefier cu un cărucior de dosare. Oamenii trebuie să se raporteze la toată informația din cărucior. Ăsta este un fapt. Faptul că oamenii au fost suprasolicitați tot timpul acesta, e un fapt și trebuie să-l recunoaștem.

Nu cred că este sănătos, dacă aș fi politicianist m-aș uita la sondaje, aș constata că lumea urăște magistrații și aș intra și eu în corul ăsta. Nu e sănătos pentru democrație ca oamenii să aibă atitudinea asta față de magistrați. Se confundă magistratura cu partea de penal, unde avem multe restanțe, însă sunt mulți oameni care au muncit foarte mult.

-Cum a fost în discuții cu magistrații, ați găsit un numitor comun?

Am avut o singură discuție, foarte consistentă, în care a fost un numitor comun. A fost discuția pe cât de graduală trebuie să fie trecerea pentru vârsta de pensionare la 65 de ani. Prima propunere era dacă mai ai 3 ani până la pensie să lucrezi 15 ani, magistrații ar fi vrut ca la fiecare an pe care îl mai ai până la pensie să lucrezi jumătate de an. Eu am considerat rezonabil un an la un an, să îi împace și pe unii și pe alții.

Creșterea TVA și măsurile de austeritate

-Îmi aduc aminte când ați promis în campanie că nu va crește TVA.

Au fost 4 sau 5 săptămâni în care toți am făcut calcule, inclusiv au fost aici la Cotroceni grupuri de lucru, eu cred că era posibil să evităm asta, Guvernul a făcut alte calcule, a decis altfel, așa a rămas.

-Mai este posibilă o nouă creștere de TVA? Ar putea fi posibilă?

Nu, nimeni nu a vorbit. Ca să spunem foarte clar, nimeni nu a vorbit de asta, este o diferență între anul 2025 și anul 2026. Una din sursele de reducere a cheltuielilor statului este să te uiți la investiții. Toate investițiile sunt necesare, însă unele sunt vitale și altele mai bine nu te împrumuți să le faci. La jumătatea lui 2025, multe din ministere, iar unele în timp ce noi discutam, au început să contracteze banii pe care îi aveau în buget ca să îi aibă deja cheltuiți până să le ceară Guvernul.

Eu îmi doresc să ajungem la momentul bugetului pe 2026, astfel încât să punem niște limite la bugetele pe investițiile pe care le fac instituțiile.

-Credeți că aceste pachete reușesc să egalizeze povara pusă până acum exclusiv pe spinarea oamenilor obișnuiți? Dacă ne uităm la ce înseamnă CA-uri și lipitori, nu prea ne-a ieșit până acum.

O egalitate perfectă nu există în administrație, și mai ales când iei măsurile în mare viteză te uiți de unde sunt banii pe care poți să îi reduci mai mult. Multă lume a întrebat: de ce începeți cu noi? Era cel mai ușor de pus în practică.

În pachetul doi sunt măsuri pe pensiile magistraților, CA-uri, pe instituții de genul ASF, ANCOM, unde erau salarii foarte mari, este într-un fel, în pachetul trei vom vorbi și de celelalte categorii, probabil, de pensii speciale, se încearcă un echilibru astfel încât corecția pe care România trebuie să o facă să fie făcută cât mai echilibrat.

Politică externă, coaliție, administrație, Primăria Capitalei

-Cum a fost discuția dvs. cu Ursula von der Leyen

Avem o discuție cu Comisia Europeană și una mult mai importantă cu investitorii, intermediată de agențiile de rating. Acolo este discuția adevărată, pentru că agențiile de rating sfătuiesc investitorii să investească sau nu într-o țară. Pe ei trebuie să-i convingem că România își reduce deficitul, că nu sunt expuși dacă investesc în datoria publică a României. Comisia încearcă să ne ajute în aceste discuții.

-Cum vedeți neînțelegerile dintre USR și PSD?

Am văzut multe din discuțiile de genul ăsta, nu vreau să fac comentarii, în mod legitim fiecare dintre partide se adresează unui public care i-au dat mandatul, și măsurile dacă ne uităm la PSD, evident că el dorește măsuri mai sociale, dacă ne uităm la PNL-USR doresc măsuri care să stimuleze dezvoltarea economică, sunt discuții absolut legitime, e lăudabil că se ajunge la o înțelegere.

-Dacă ați fi iar Primar General, câți oameni ați da afară?

Discuția asta am avut-o la nivelul Primăriei Capitalei, noi aveam 1.000 de oameni în aparatul central și încă vreo 6.000 în toate celelalte instituții: Poliție Locală, teatre, grădina zoologică, etc. Fără discuție că e loc de reducere, problema noastră era că tot timpul banii, de asta am făcut referendum, banii care veneau de la bucureșteni prin intermediul statului erau foarte fluctuanți, iar toată munca pe care am fi făcut-o, venea statul și ne lua de 10 ori mai mulți bani, așa că nu aveam nicio motivație să facem asta. Ar putea lejer din 1.000 să lucreze cu 700 și cel de 7.000 poate să reducă la 5.000-5.500. Îi urez succes primarului să facă asta.

-Când vă doriți să fie alegerile?

Cât mai repede, dar nu aș vrea ca acest subiect să altereze colaborarea din coaliție. Pentru că suntem în situația asta, suntem toți într-o barcă și nu avem voie să o zgâlțâim prea mult că să nu ne răsturnăm cu totul. Sunt multe discuții, unele cu mine, unele fără mine. Să găsim consensul.

-Veți fi implicat în acea campanie? Ați spus de dl. Drulă că are calități, veți fi mai implicat de atât?

Nu.

Cum s-a schimbat viața personală a lui Nicușor Dan după ce a devenit președinte

-V-ați obișnuit cu Palatul Cotroceni?

Ieri am intrat prima dată într-o sală din muzeu, iar în grădina asta nu m-am plimbat niciodată.

-Aveți un loc în care vă place, vă simțiți mai bine?

Nu, n-am avut timp pentru asta. Am primit un birou, m-am obișnuit cu el, din când în când mai ies pe o terasă.

-În care birou stați?

Mi s-a spus, dar am uitat. La etajul doi, sunt sigur. Văd în fiecare zi cum domnul de la pază apasă pe lift.

-Ați ales unde veți locui?

Locuim în același loc în care ne-a prins această schimbare. Cumva s-a stabilizat și partea de pază și protecție, vecinii s-au obișnuit, nu e cert că o să rămânem aici definitiv.

-Ce veți face pe 8 septembrie dimineața, cine o duce pe fetiță la școală?

O să vedem, știți că unele școli pregătesc grevă. Pentru moment, pe rețeaua de părinți nu am primit informația asta, deci foarte probabil ne vom duce toți patru la școală să o lăsăm pe fetiță, să stăm pe lângă careu.

-Mai sunteți în grupul de părinți?

Soția este, nu am fost niciodată. Eram primar, aveam probleme foarte mari la Primărie și cineva mi-a promis să fiu în comitetul de părinți și i-am spus „Mulțumesc”.

-Cum a fost pentru viața personală schimbarea de la Primărie la președinție? Pentru copii, pentru familie?

Soția s-a obișnuit destul de greu, tot din cauza acestei paze. Inclusiv, trebuie să mergi până la supermarket să iei mălai și trebuie să anunți, să vină o mașină. Și copiii în momentul ăsta s-au obișnuit, ce ne-a bruiat un pic era că am avut ritualul să îmi iau fetița de la școală, acum având pază în mașină ne cenzurăm.

Politica externă, SUA și Rusia, ambasadori

-26 de state au anunțat că trimit trupe în Coaliția de Voință

A fost o consultare cu partidele iar multe țări au aceeași decizie de a nu trimite oameni în Ucraina după o eventuală pace sau o eventuală încetare a focului, în schimb, vom sprijini logistic, cu bazele noastre, toate operațiunile de menținere a păcii, numai că pentru asta trebuie să ajungem la acea pace sau încetare a focului, iar pentru asta vă aduc aminte că acum două săptămâni a fost acea întâlnire între președintele american și liderii europeni și se credea că Rusia va veni la discuții, eu mi-am manifestat pesimismul care se confirmă în momentul ăsta.

Un lucru important care s-a întâmplat în aceste două săptămâni este că au fost mai multe întâlniri la nivelul miniștrilor de apărare și de externe în care fiecare au spus cu ce pot contribui la garanțiile de securitate, avem exprimată intenția SUA de a contribui de asemenea, iar acum mi-aș dori foarte mult ca SUA să fie implicată și pe partea de sancțiuni. Sancțiunile pe care le pot dispune pot să fie foarte consistente și constrângătoare pentru Rusia.

-Care sunt discuțiile pentru o posibilă vizită în SUA?

Invitația există, eu îmi doresc ca în momentul în care facem asta toate lucrurile să fie bine pregătite. Să avem o informație foarte clară despre interesele noastre economice, securitatea și apoi economia, să avem o discuție cu mari companii americane, să avem o așteptare din partea companiilor noastre despre posibilități comerciale și, în momentul în care o să avem asta, discuția o să fie consistentă. Mai degrabă nu va fi anul acesta.

-Apropierea de Franța. Vă propuneți să fiți liant între Franța și SUA?

Pentru moment, noi pornim de la două lucruri, de la faptul că am fost 20-30 de ani predictibili, și asta e un lucru foarte bun dacă ne uităm la ce se întâmplă în Europa. Pe de altă parte, pornim de la un nivel de implicare care a fost foarte scăzut și e nevoie de timp pentru a construi în bilateral relații personale de încredere, toate lucrurile pe care diplomația și șefii de stat le fac. Pentru moment, obiectivele noastre sunt să securizăm partea asta de Europa, Marea Neagră, care e foarte importantă pentru Europa din prisma gazului, rutelor comerciale cu Asia Centrală, ăsta este obiectivul nostru imediat pe politică externă.

Dincolo de asta, e important să dăm o dimensiune economică politicii noastre externe care a lipsit. Vedem toate țările mari care își promovează companiile, economiile, noi nu am avut reflexul ăsta.

-De ce ne-a lipsit asta?

Noi am avut o diplomație care este la un nivel bun la nivel personal, dar care a rămas într-un conservatorism, cât timp lumea s-a schimbat.

-Așteptarea care este, ambasadorii sunt la dvs.

Am avut discuția asta cu ei chiar aici la reuniunea anuală a diplomației de săptămâna trecută. Pentru asta, și s-a interpretat că este un atac la Guvern, eu am spus că nu avem o strategie economică, este un reproș pentru noi toți.

Nicușor Dan și modelul politicianului în funcția de președinte

-Cum va fi președintele Nicușor Dan începând din această toamnă? Nu ați fost prezent în interviuri, în zona asta de media, mulți au interpretat asta ca nevrând să dați un mesaj societății.

Am avut două sau trei conferințe de presă care au durat două ore. O să încerc să fiu prezent, însă dincolo de asta, cumva noi toți, ca societate, ca administrație, ca stat, cumva ne învârtim în aceleași cercuri, aceleași idei, și cred că este nevoie, am vorbit mult în campanie, ca politicul să aibă un dialog cu specialiștii care să ne ajute să intrăm mai în profunzimea lucrurilor. În zilele în care lipsesc încerc să înțeleg mai bine mecanisme pe care România le are pentru a merge înainte.

-Nu vreți să perpetuați modelul politicianului în această funcție, ci încercați să descoaseți.

Am spus asta și în campanie, am spus că mergem cu toții într-o rutină din care trebuie să ieșim și să mergem puțin mai în adâncime.

-Care este tema mandatului de președinte al lui Nicușor Dan?

Sunt două. Una este securitatea, evident, suntem în estul Europei, cu un război la graniță, deci trebuie să ne preocupăm foarte tare de securitate, să fim în situația în care, de așa numita descurajare, să fim în situația și militară și de parteneriate în care nimeni să nu îndrăznească vreodată să ne atace. Așa cum am spus, România a fost predictibilă, însă lumea s-a schimbat.

A doua, bineînțeles, economia. România are un mare potențial economic, dacă ne uităm la zona privată, numai că trebuie ca statul să reușească în parteneriat cu privatul.

Numirile din serviciile de informații

-Sunteți întrebat la fiecare întâlnire cu presa. Ce faceți cu SRI, dacă veți schimba conducerea SIE. Ați avut propunerile avocatului Zbârcea pentru SRI și diplomatului Lazurca pentru SIE.

Președintele propune, Parlamentul trebuie să aprobe sau nu. România are nevoie de stabilitate, nu suntem în situația în care să facem un joc din asta, asta în mod cert nu se va întâmpla. Discuțiile astea se desfășoară în cadru restrâns, departe de presă, când o să fie un consens o să îl anunțăm.

-Au fost discuții deja în Coaliție, e un război, partidele încearcă să vă propune niște nume ele?

Nu, e doar o discuție. Care este foarte colegială, fără niciun fel de tensiune.

-Ce fel de oameni vedeți în fruntea serviciilor de informații? Care e profilul?

Niște oameni care să aibă o experiență de viață, să fie capabili să coordoneze mulți oameni și care să aibă o abilitate politică de a se mișca între foarte multe interese, multe legitime. Mai degrabă oameni din societate, nu politicieni.

-Sunt dispuse partidele să accepte?

Sunt dispuse, da.

-Octombrie-noiembrie sau poate în septembrie, vă așteptați să faceți numiri?

Este o discuție în curs, asta e tot ce pot să vă spun în momentul ăsta.

Disputa dintre conservatorism și tradiționalism, pe placul lui Putin

-Ceea ce s-a discutat în această vară este că arătați o latură surprinzătoare. În momentul 15 august, în loc să fiți prezent la Ziua Marinei, ați ales să fiți într-o biserică, de ce?

În primul rând, ca să fac o precizare, 15 august Ziua Marinei este o cutumă, nu o lege. De Sf. Gheorghe avem ziua forțelor terestre, care sunt de 15 ori mai mari, și nu e o cutumă să meargă șeful statului. De Sf. Ilie e ziua forțelor aeriene, am fost de câteva ori ca primar, dar este o cutumă.

Am considerat important, pentru că multă lume este după sărbătoare de Paști și Crăciun cea mai importantă sărbătoare, după ce în campanie nu am vrut să se spună că fac paradă cu mersul la biserică, am preferat să merg la Mănăstirea Sâmbăta. A fost un gest de apropiere de comunitate și de normalitate.

-Sunteți mai degrabă conservator, tradiționalist? A fost văzut ca un plan al dumneavoastră, e un calcul politic sau acesta este omul Nicușor Dan?

Noi avem, sunt 10 ani de atunci, demisia mea din USR, marea discuție. Nu este asta dezbaterea din societate care să fie dominantă, eu în turul doi din alegerile prezidențiale m-am confruntat cu președintele AUR și i-am reproșat că este populist, adică nu vorbește pe cifre, că e pro-rus și nu pro-occidental, că instigă la ură în societate și că nu înțelege că România nu poate să funcționeze fără o colaborare cu o piață internațională. Astea au fost niște linii de demarcație cu populismul din România și cred că asta este o linie corectă.

Dacă vrem să ne întoarcem cu o linie de demarcație în care ne confruntăm între progresiști și conservatori, eu cred că e exact ce își dorește Putin în România, să ne spargem capetele în contextul în care noi suntem pro-occidentali cu toții. Conservatori sau progresiști, haideți să construim o societate împreună.

-Sunteți conservator, tradiționalist?

Tocmai că există această fractură în societate nu vreau să mă definesc într-un mod sau altul.

-Ce trebuie să spuneți în acest interviu pentru cei de acasă, ce fel de președinte este și va fi în continuare Nicușor Dan?

Eu cred că asta am încercat să spun în numeroase discuții pe care le-am avut cu omologi străini, să le transmit că după o istorie pe care am avut-o, România în momentul ăsta se ia în serios. Când spune că reduce deficitul ia asta în serios, în momentul în care se angajează să participe și să se protejeze în efortul european de apărare o facă în serios. Când discută cu firme care vor să investească în România le dă un răspuns da sau nu în trei săptămâni. Vreau să fiu un președinte serios.

Nicușor Dan și relația cu „sistemul”. Serviciile de informații și Justiția

-Vă e teamă că sistemul vă poate învinge, vă poate pune opreliști?

Am interferat cu el încă de când am fost primar al Capitalei, am făcut nenumărate lucruri împreună, am făcut schimb de informații. Am văzut și părți nocive, care protejează diferite interese, dar ce pot să spun românilor este că o să încerc să adun partea bună ca să reformăm țara asta.

-Care este planul dumneavoastră pentru justiție? Mai faceți acele schimbări în fruntea parchetelor?

Noi avem niște șefi de parchete ale căror mandate expiră în primăvara viitoare. Până în momentul ăla este timp de evaluări. Am avut discuții și vor mai fi câteva discuții cu oameni din magistratură. Ca să faci o schimbare fără să zgâlțâi inutil trebuie să ai mișcările potrivite. În continuare spun că parchetele sunt ineficiente.

Întrebarea finală

-Mai aveți prieteni?

Eu am prieteni, dar nu apuc să-i văd.

Știre inițială

Nicușor Dan, președintele României, acordă un interviu, joi, de la ora 19.00, în emisiunea Observator difuzată la postul de televiziune Antena 1. Este primul interviu televizat oferit în țară de la preluarea mandatului, după ce a vorbit deja, în Republica Moldova, la Pro TV Chișinău.

Nicușor Dan, primul interviu televizat în România de la preluarea funcției de președinte

„Cât îi va costa pe români austeritatea? Ce viitor are actuala coaliție de guvernare și cât de solidă mai este relația dintre Palatul Cotroceni și premier? Cum răspunde România în fața războiului hibrid purtat de Rusia? Ce rol joacă serviciile secrete și cine va trece la cârma lor?”, sunt întrebările pe care moderatoarea Alessandra Stoicescu i le va pune președintelui, potrivit unui promo publicat de Antena1.

Nicușor Dan participă la interviu la numai câteva ore după ce președintele a participat, prin videoconferință, alături de liderii statelor care susțin Ucraina, la o nouă întrunire a „Coaliției pentru Voință”, co-prezidată de  Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi premierul britanic, Keir Starmer.

Citește și : Nicușor Dan, anunț de ultimă oră după primirea la Palatul Cotroceni al președintelui Consiliului European, António Costa: „Am discutat despre mecanismul SAFE, care să ajute Europa să își ia securitatea în propriile mâini”

Reuniunea are loc în contextul în care „Coaliţia de voinţă” vrea să prezinte o ofertă europeană solidă pentru a-i proteja pe ucraineni de un eventual atac rus, în cazul în care va fi încheiat un acord de pace.

Nicușor Dan a postat pe X, la finalul ședinței, că trebuie să existe o presiune continuă asupra Rusiei, având în vedere că ea înțelege „doar limbajul forței”.

Citește și : Preşedintele Nicuşor Dan, anunţ de ultim moment după întâlnirea de la Cotroceni. Măsura ar afecta toţi românii!

„Trebuie să menținem presiunea asupra Rusiei, deoarece aceasta continuă să demonstreze că nu dorește pacea. Din păcate, ea înțelege doar limbajul forței și trebuie să acționăm în consecință. România susține adoptarea de sancțiuni suplimentare”, a spus Nicușor Dan într-o postare pe X făcută la finalul ședinței.

Very good & substantive meeting today of the #CoalitionOfTheWilling, presided by @EmmanuelMacron & @Keir_Starmer.

I commend the hard work and the progress achieved on delivering robust security guarantees for Ukraine.

Transatlantic unity and coordination represent our… pic.twitter.com/3J4Bwz1R8J

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) September 4, 2025