Nicușor Dan este într-un declin abrupt, potrivit unui sondaj publicat în septembrie de CURS. A ajuns la 34% cotă de încredere, după George Simion (38%) și Călin Georgescu (40%). În plus, potrivit sondajului CURS, 70% dintre români consideră că în România lucrurile merg într-o direcţie greşită.
Analistul politic Alexandru Lăzescu remarcă faptul că Nicușor Dan nu a ajuns președinte în baza unui vot masiv din convingere al cetățenilor.
„Cred că scorul real al președintelui este, de fapt, mai mic și al celorlalți, mai mare. Nicușor Dan nu a venit cu un sprijin semnificativ la putere. Singurii lideri politici care au făcut asta cred că au fost Ion Iliescu și Traian Băsescu. Nici despre Klaus Iohannis nu se poate spune asta, când a câștigat în fața lui Victor Ponta (votul ‘anti’), iar pe cel de-al doilea l-a câștigat foarte ușor, împotriva Vioricăi Dăncilă. Din această perspectivă, Nicușor Dan cred că este în partea de jos, ca forță personală”, a declarat Lăzescu, pentru Ziare.com.
În ceea ce privește atitudinea românilor față de politica externă a lui Nicușor Dan, doar 43% o aprobă, în timp ce 51% o dezaprobă.
„Noi suntem într-o situație în care chestiunea securității e critică. În aceste condiții, cel care ar trebui să comunice permanent, inclusiv să gestioneze acuzele, lucrurile care se spun și sunt exagerate, trebuie să fie președintele. El trebuie să fie principalul comunicator. Nici Iohannis nu a făcut-o și nici Dan nu o face”, a precizat analistul.
Citește și: Pachetul 3 al Guvernului Bolojan. Ce măsuri pregătește Executivul și când urmează să fie aprobate
„Politica externă a României a fost, în ultimii ani, extrem de restrânsă, de mărginită. Oficialii români s-au mulțumit să preia mesajele generale de la Bruxelles. Noi nu am avut și nu avem o politică externă care să treacă dincolo de Uniunea Europeană – entitate care oricum își face mesajele, o politică externă ce nu ține neapărat de elementele particulare ale diverselor țări. Uitați-vă la Polonia, de exemplu, cum procedează. Există diverse paliere. Haideți să ne amintim de târgul de mobile de la Barcelona, unde era plin de polonezi, iar noi eram aproape nereprezentați.
În general, Ministerul de Externe plus Cotroceniul ar trebui să aibă elemente concrete și cu America de Sud, cu Asia de Sud-Est, unde e forța economică, unde e cel mai dinamic sector, în acest moment. Noi nu facem decât să ne învârtim decât între București și Bruxelles”, a punctat analistul politic.
Nicușor Dan se dovedește a fi un președinte și mai puțin activ decât Klaus Iohannis, consideră analistul politic.
„O strategie pentru Cotroceni ar fi fost să scoată câteva puncte în plus pe politica externă. Acum nu-mi dau seama dacă nu sunt în stare să facă o astfel de strategie, ori pur și simplu nu vor, nu-i interesează. E șocant pentru mine. Măcar Iohannis, față de care am avut mari rezerve, pentru că-l știam de dinainte, dar el umbla mai mult, mai încerca una, alta – nu știu cât reușea, dar Nicușor Dan nici măcar cât Iohannis nu face. Nicușor Dan pare că merge tot timpul cu frâna de mână trasă și are o lipsă de înțelegere a situației geopolitice”, a precizat Lăzescu.
Nicușor Dan încearcă să capteze din electoratul suveranist, dar nu are șanse, este de părere analistul.
„Se lucrează la un partid prezidențial, va încerca să transmită mesaje suveraniste, sperând că va reuși să contrapună mesajul din partea cealaltă. Dar e clar că are o problemă, nu prea are ce pune pe masă Nicușor Dan, nici pe politică externă, iar la nivel intern este tras în jos. Chiar dacă Guvernul e responsabil cu economia, cu taxele majorate, dar oricum, este afectat și președintele, din punct de vedere ale imaginii publice”, a comentat Alexandru Lăzescu.