Nicuşor Dan, unul dintre puţinii lideri europeni prezenţi la prima reuniune a Consiliului de Pace al lui Trump. Principalul punct pe ordinea de zi este situaţia din Gaza

Potrivit Casei Albe, reuniunea va reuni reprezentanţi din peste 20 de state, iar membrii Consiliului s-au angajat deja să aloce peste 5 miliarde de dolari pentru eforturile de reconstrucţie şi asistenţă umanitară în enclava palestiniană. Preşedintele Nicuşor Dan va participa la reuniune cu statut de „observator”, România numărându-se printre puţinele state din Uniunea Europeană prezente la nivel înalt, în condiţiile în care majoritatea ţărilor europene au declinat invitaţia.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că statele participante s-au angajat inclusiv să furnizeze mii de persoane pentru o forţă internaţională de stabilizare în Gaza. Donald Trump va prezida prima parte a reuniunii, urmând ca ulterior să plece din Washington pentru o vizită în statul Georgia.

Consiliul pentru Pace a fost înfiinţat oficial la 23 ianuarie, când preşedintele american a semnat documentele la Davos, în Elveţia. Crearea sa a fost aprobată printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU, în cadrul planului propus de Trump pentru Gaza.

„Preşedintele are un plan şi o viziune foarte îndrăzneţe şi ambiţioase pentru reconstrucţia şi refacerea Gazei, care sunt în plină desfăşurare datorită Consiliului pentru Pace. Aceasta este o organizaţie legitimă, care are zeci de ţări membre din întreaga lume”, a spus Leavitt.

Alte articole

Nicușor Dan pleacă miercuri la Washington, pentru prima reuniune a Consiliului Păcii al lui Trump. Președintele a fost obligat de zăpadă să renunțe la avionul militar și să închirieze unul

George Simion vrea ca România să adere la Consiliul Păcii al lui Donald Trump și îl critică pe președintele Nicușor Dan pentru rolul de observator: „O hotărâre a unui om mic și a unei țări fără aspirație”

Deşi mai multe puteri regionale din Orientul Mijlociu, printre care Turcia, Egiptul, Arabia Saudită şi Qatar, precum şi state emergente precum Indonezia, s-au alăturat iniţiativei, marile puteri globale şi o parte dintre aliaţii tradiţionali occidentali ai SUA au adoptat o poziţie mai rezervată.

Cardinalul Pietro Parolin a afirmat că gestionarea situaţiilor de criză ar trebui coordonată de Organizaţia Naţiunilor Unite, iar Vaticanul a declinat invitaţia de a participa la Consiliu. Întrebată despre această decizie, Karoline Leavitt a calificat-o drept „profund regretabilă”.

Citeşte şi: Sorin Grindeanu, dezvăluiri de culise de la şedinţa de la Cotroceni: Nicuşor Dan a cerut mai mulţi bani pentru Fâşia Gaza

Dintre cele cel puţin 60 de ţări invitate, 27 au acceptat până în prezent să facă parte din Consiliu. Bulgaria, Ungaria, Albania şi Kosovo sunt singurele state europene care s-au alăturat ca membri, în timp ce Italia, Cipru, Grecia, România şi Uniunea Europeană participă la reuniunea de la Washington în calitate de observatori, fără drept de vot în procesul decizional.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost invitată, dar o va trimite în locul ei pe Dubravka Suica, comisarul european pentru Mediterana. Potrivit unui purtător de cuvânt, UE are „o serie de întrebări” cu privire la anumite părţi din statutul consiliului. Multe ţări au respins invitaţia din cauza unor întrebări similare.

Principalul obiectiv al reuniunii inaugurale de joi este un plan de reconstrucţie pentru Gaza, care a fost în mare parte redusă la ruine de războiul Israelului, susţinut diplomatic şi înarmat de SUA.

Este de aşteptat ca SUA să anunţe fonduri în valoare de 5 miliarde de dolari de la statele membre „pentru eforturile umanitare şi de reconstrucţie din Gaza”.

De asemenea, este de aşteptat să se afle mai multe detalii despre aşa-numita Forţă Internaţională de Stabilizare, care ar urma să menţină ordinea în Gaza, conform planului în 20 de puncte al administraţiei Trump anunţat anul trecut. Aceasta propunea un armistiţiu etapizat în Gaza, dezarmarea Hamas şi înfiinţarea unei structuri de guvernare tehnocrată pentru a administra teritoriile palestiniene în perioada de tranziţie.

Consiliul pentru Pace a fost prezentat oficial în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveţia, luna trecută. Jared Kushner, ginerele lui Trump şi membru executiv, a prezentat, de asemenea, o viziune de reconstrucţie strălucitoare – incluzând staţiuni balneare şi turnuri înalte – pentru Gaza, o prezentare condamnată de grupurile de advocacy palestiniene ca fiind „imperialistă”.

Pe 15 februarie, Trump a scris pe Truth Social că statele membre ale Consiliului „au angajat mii de persoane în Forţa Internaţională de Stabilizare şi Poliţia Locală pentru a menţine securitatea şi pacea pentru locuitorii din Gaza”.

Reconstrucţia teritoriilor palestiniene distruse, devastate de bombardamentele israeliene asupra Gazei şi de demolările şi raidurile din Cisiordania, ar fi o sarcină monumentală în sine, estimată de Naţiunile Unite la aproximativ 70 de miliarde de dolari.

Citeşte şi: Ion Cristoiu, reacție privind participarea României la Consiliul pentru Pace din SUA: „Mi se pare o umilință”