Nicușor Dan vrea ca magistrații corupți să fie anchetați direct de DNA. Ce modificări propune președintele la legile justiției (surse)

Președintele Nicușor Dan a ajuns la mai multe concluzii privind sistemul de justiție și propune patru modificări esențiale ale legilor justiției pentru corectarea dezechilibrelor din sistemul judiciar, potrivit surselor G4Media.

Nicușor Dan vrea modificarea legilor justiției după discuțiile cu magistrații (surse)

Șeful statului dorește, în același timp, schimbarea CSM, pentru că „degeaba schimbi legea dacă nu schimbi oamenii”, mai transmit sursele de la Palatul Cotroceni.

Printre principalele schimbări legislative se numără eliminarea subiectivismului la concursurile de promovare, diminuarea puterii șefilor de instanțe prin luarea colectivă a deciziilor, limitarea la un singur mandat de judecător la Inspecția Judiciară, desființarea secției speciale pentru anchetarea magistraților.

Magistrații ar urma să fie cercetați de fiecare parchet competent, astfel că DNA ar avea din nou competența pe cazurile de corupție cu magistrați.

Alte articole

CTP lansează cel mai dur atac la adresa lui Nicușor Dan: ”Creier pane. Fie prostia, fie pierderea unor facultăți mintale”

Secția de judecători a CSM îl contrează dur pe Nicușor Dan pe tema referendumului: ”CSM nu va tolera nicio formă de ingerință, directă sau indirectă, în activitatea autorității judecătorești”

Citește și : Decizia luată de Nicușor Dan după 4 ore de discuții cu magistrații despre problemele grave din justiție: „E util ca oamenii să afle”

Legile justiției ar urma să fie modificate prin procedura de dezbatere parlamentară și nu prin angajarea răspunderii guvernului, iar presiunea publică va fi decisivă în acceptarea unor astfel de modificări de către coaliția de guvernare, potrivit surselor politice.

Mai mult, acestea transmit că, în privința referendumului în rândul magistraților despre care a vorbit Nicușor Dan, el reprezintă o consultare care nu poate să aibă consecințe directe, însă care poate avea consecințe prin intermediul presiunii publice.

„Când s-au votat legile justiției în 2022, niște oameni cunoscători ai sistemului știau toate mecanismele care să ducă în această situație, în care este clar că se creează presiune pe magistrați ca să fie obedienți”, au subliniat surse oficiale.

Procurorii CSM resping ideea unui referendum

Secţia pentru procurori a CSM afirmă, cu privire la referendumul vizând Consiliul propus de preşedintele Nicuşor Dan, că legea prevede modalități clare prin care pot fi demiși membrii săi, afirmând că referendumul nu se află printre acestea.

„Începând cu luna mai 2025, Consiliul Superior al Magistraturii, în mod repetat, a adresat invitaţii preşedintelui României să participe la şedinţele plenului Consiliului, existând convingerea că un eventual dialog ar fi lămurit multe dintre neclarităţile la care s-a făcut referire în ultima perioadă.

Raportat la exprimarea potrivit căreia Consiliul Superior al Magistraturii are rolul de a proteja interesul naţional sau „interesele de breaslă”, trebuie precizat că rolul constituţional fundamental al acestuia este de a fi garantul independenţei justiţiei”, afirmă, potrivit News.ro, reprezentanţii Secţiei pentru procurori a CSM în comunicatul transmis în timp ce la cotroceni aveau loc discuţiile preşedintelui Nicuşor Dan cu magistraţi care i-au semnalat nereguli în justiţie.

Aceștia mai transmit că „aparte de bunele intenţii care ar putea sta la temelia ideii de referendum pentru demiterea sau, după caz, menţinerea actualei componenţe a Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii din cadrul Secţiei nu vor putea fi de acord cu eludarea Constituţiei şi a legilor care guvernează justiţia, potrivit principiului că nu poţi remedia pretinse încălcări ale legii prin alte încălcări ale legii.”

„Legea actuală prevede modalităţi clare de demitere a membrilor Consiliului, referendumul nefiind printre acestea. De altfel, membrii Secţiei pentru procurori nu ar avea nicio problemă în a-şi depune mandatele dacă majoritatea alegătorilor ar cere-o. Calificarea justiţiei ca fiind „a treia putere în stat” şi nu una dintre autorităţile statului este indicativ pentru maniera în care politicul se raportează astăzi la justiţie.

Citește și : Cine sunt magistrații care au avut curaj să vină la întâlnirea cu Nicușor Dan despre problemele din justiție. Doar 11 s-au prezentat, deși 1000 de procurori și judecători și-au arătat solidaritatea

Un clasament al autorităţilor statului nu foloseşte ideii de democraţie şi nici nu se subsumează principiilor europene de echilibru şi control reciproc între autorităţi”, argumentează reprezentanţii procurorilor în CSM.

Ei mai insistă asupra faptului că modificările succesive ale legilor justiției au creat bulversări și că, în cei trei ani de mandat, au comunicat repetat că sunt necesare remedieri ale legilor justiției.

„Procurorii din cadrul Secţiei îşi exprimă susţinerea mecanismelor democratice care guvernează societatea românească, este adepta dialogului şi a cooperării loiale între autorităţi, dar nu va susţine niciodată demersuri care să implice încălcări ale legilor, ci doar modificări ale acestora, în sensul nevoilor exprimate de sistem”, subliniază procurorii.