În timp ce PSD, PNL și USR discută despre necesitatea creșterii TVA pentru a reduce deficitul bugetar, România continuă să piardă anual miliarde de euro din cauza fraudei organizate din sistemul TVA. Autoritățile ar putea colecta mai mulți bani dacă ar avea curajul să confrunte marile companii și rețelele de evaziune fiscală. Dar, în loc să combată adevăratele găuri negre ale bugetului, coaliția de guvernare pare mai interesată să mai ia niște bani în plus de la populație.
Una dintre soluțiile simple și eficiente, testate deja la nivel european, este extinderea taxării inverse – un mecanism care oprește exact acolo unde se rupe lanțul: în tranzacțiile dintre firme, potrivit BZI.
„TVA-ul e un impozit pe consum. Statul îl încasează doar atunci când consumatorul final plătește. Între companii, însă, TVA-ul e neutru. Problema apare când anumite firme declară că vând cu TVA, dar de fapt nu-l mai virează către stat. De asta funcționează taxarea inversă – elimină tentația și posibilitatea de a frauda”, explică avocatul Gabriel Biriș, expert în fiscalitate și fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor.
România funcționează, în prezent, cu un sistem tranzitoriu de colectare a TVA, vechi de peste 30 de ani, bazat pe plăți fragmentate. În anumite sectoare – precum tranzacțiile cu cereale, imobiliare sau fier vechi – s-a introdus deja taxarea inversă.
În România, sistemul de TVA are trei cote: 5% pentru energia termică, 9% pentru alimente și medicamente, iar 19% pentru restul produselor. În discuțiile recente purtate de coaliția PSD-PNL-USR, se ia în calcul o creștere a cotei standard la 21%, ba chiar 22%, precum și majorarea TVA-ului redus. Asta înseamnă că alimentele de bază, medicamentele și serviciile esențiale ar putea deveni semnificativ mai scumpe.