Norvegia vrea să trimită înapoi toţi refugiaţii veniţi din Suedia

Măsura face obiectul unui vast proiect de lege privind imigrația prezentat de guvernul de dreapta, care și-a asigurat în noiembrie asentimentul aliaților săi de centru și din opoziția laburistă pentru a obține votarea sa în parlament, informează Agerpres.

Potrivit acestui proiect de lege, forțele de ordine vor putea să refuze intrarea pe teritoriul național a oricărei persoane care se prezintă la frontieră fără viză și cu intenția declarată de a solicita azil într-o țară semnatară a Convenției Schengen, ca și Norvegia.

Asta îi privește în primul rând pe migranții care sosesc din Suedia, precum majoritatea celor 30.000 de persoane care au depus o solicitare de azil în Norvegia în acest an.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Spațiul Schengen implică totuși faptul că circulația este liberă la frontiera Norvegiei cu Suedia și autoritățile de la Oslo nu au pentru moment intenția de a introduce controale sistematice de identitate precum cele de la frontiera cu Rusia.

Alte articole

Eurovision 2026 – Republica Moldova, între cele zece ţări calificate în finală

Percheziţii ample în vămi, Murfatlar revine în atenţia autorităţilor. Directorul Vămii Galaţi, adus cu mandat la Bucureşti

Un membru al Consiliului norvegian pentru refugiați, Paal Nesse, a declarat că ‘nu este o măsură bună’. ‘Norvegia alege o politică izolată, refuzând să vadă că dacă toate țările din spațiul Schengen i-ar bloca de această manieră pe refugiați, aceștia ar fi înghesuiți în Grecia și Italia’, a adăugat el.

Din punctul de vedere al ministrului imigrației și integrării, Sylvi Listhaug, membră a Partidului progresului (dreapta populistă anti-imigrație), proiectul de lege va ameliora situația refugiaților.

‘Vom avea o politică de azil care va fi printre cele mai severe din Europa. Și acest lucru este absolut necesar pentru a-i putea primi, instala și integra pe cei care vin aici’, a declarat ea pentru agenția de presă NTB.

În plus, proiectul de lege prevede alinierea prestațiilor sociale plătite solicitanților de azil cu cele din țările vecine, în așa fel încât acestea să nu fie prea atrăgătoare, accelerarea procesării anumitor dosare și retrimiterea persoanelor respinse, limitarea accesului la permisele de ședere permanente și înăsprirea condițiilor pentru întregire familială.