Noul Cod Penal aduce MODIFICĂRI MAJORE. Prostituatele şi pedofilii, printre principalii avantajaţi

Decizii bombă după intrarea in vigoare a Noului Cod Penal. Toate prostituatele din închisori vor fi eliberate. Noua lege nu mai pedepseşte prostituţia cu puşcăria. Potrivit România TV, sute de dosare sunt reanalizate, şi alţi infractori pot fi eliberaţi. Mai multe instanţe au admis deja primele solicitări făcute de deţinuţi.

Şi Gigi Becali speră să scape mai repede de puşcărie cu Noul Cod Penal. Avocaţii săi intenţionează să ceară o reevaluare a pedepsei care să-l ajute pe omul de afaceri să obţină o condamnare mai mică şi astfel să poată fi eliberat mai repede.

Noul Cod Penal aduce mari modificări. Spre exemplu, pentru pedofilie se vor da maximum 7 ani de închisoare, în loc de 10, pedepsele se reduc pentru recunoaşterea faptei, pentru prostituţie se va plăti doar o amendă, scad limitele unor pedepse şi de asemenea, scad termenele de prescripţie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acest NOU COD PENAL avantajează numeroşi inclupaţi celebri, printre care George Copos, Mihai Stoica, Cristi Borcea, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Necolaiciuc şi Sorin Ovidiu Vîntu. 

Alte articole

Cum și-a reamenajat Andreea Marin livingul: „Am scăpat de un stres”. Imagini din casa vedetei

Motivul pentru care Lora a ajuns la Poliție, detalii din anchetă dezvăluite de avoactul Cuculis. Situația neașteptată prin care a trecut cântăreața

Arestul la domiciliu, eliminarea pedepselor pentru minori, acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi introducerea sistemului zilelor amendă se numără printre modificările aduse în sistemul judiciar odată cu intrarea în vigoare, la 1 februarie, a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală.

Legea Insolvenţei va suferi o serie de modificări prin intrarea în vigoare a noilor coduri Penal şi de Procedură Penală, la 1 februarie.

„Intrarea în vigoare a noilor coduri Penal şi de Procedură Penală va avea un impact major asupra sistemului juridic ca întreg, influenţând pe alocuri şi domeniul insolvenţei, chiar dacă nu într-o măsură atât de mare. Practic, vor fi amendate câteva dintre articolele Legii 85/2006, în special art. 36 şi art. 53”, a declarat Vasile Godâncă-Herlea, asociat coordonator al CITR.

Astfel, articolul 36 din Legea 85/2006 prevedea că, în momentul deschiderii procedurii de insolvenţă, vor fi suspendate ‘toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită’ formulate împotriva societăţii debitoare. Prin modificările aduse de cele două noi coduri, vor face excepţie de la această suspendare cazurile de judecare a acţiunilor civile în cadrul proceselor penale.

A doua modificare vizează art. 53 din Legea 85/2006. În forma anterioară modificării, articolul prevedea că toate bunurile înstrăinate de către administratorul judiciar/lichidator în cadrul procedurii insolvenţei sunt dobândite libere de sarcini de orice fel, cum ar fi ipoteci, garanţii mobiliare de orice fel, inclusiv de măsurile asigurătorii instituite în cursul procesului penal. Prevederea era extrem de utilă, facilitând valorificările de active în cadrul procedurii.

Modificarea vizează parţial textul, arătând că bunurile se dobândesc libere de sarcini, însă se exceptează măsurile asigurătorii sau cele preventive luate în cursul procesului penal. Efectul este că acela care cumpără un bun pe care este pus un sechestru penal ar trebui să preia bunul cu acel sechestru, sau că administratorul judiciar să obţină ridicarea lui de către organele penale. Având în vedere că ambele variante sunt puţin probabile, această modificare va însemna practic o blocare a vânzărilor cu efecte nefaste asupra procedurii de insolvenţă.

Specialiştii CITR apreciază că, prin blocarea la vânzare a acestor bunuri, nu se asigură o recuperare efectivă a prejudiciului de către victimă, pentru că aceasta va avea acelaşi tratament la distribuiri, indiferent dacă există sau nu un sechestru. Prevederea devine astfel ‘inutilă din punctul de vedere al procesului penal, în schimb fiind de natură a îngreuna procedura insolvenţei’.

„Calitatea acestor două modificări este îndoielnică, în sensul în care ele nu rezonează deloc cu mecanismele procedurii de insolvenţă. Deşi intenţia este cu siguranţă una bună – de a proteja posibilitatea de recuperare a prejudiciului părţii civile într-un proces penal – în realitate, efectul lor va fi unul de îngreunare a procedurilor de insolvenţă”, a subliniat Vasile Godâncă-Herlea.

O altă modificare este lista infracţiunilor săvârşite de organele de conducere, care anulează dreptul debitoarei de a mai propune un plan de reorganizare.

De asemenea, noul Cod Penal abrogă o serie de infracţiuni din Legea insolvenţei, urmând ca ele să fie reglementate în cadrul Codului. Este vorba în special de bancruta simplă (art. 240, noul Cod Penal), bancruta frauduloasă (art. 241, noul Cod Penal) şi gestiune frauduloasă (art.242, alin. 2, noul Cod Penal).

Dacă până acum erau menţionate doar câteva dintre infracţiunile contra patrimoniului (precum gestiune fruduloasă, abuz de încredere), acum se lărgeşte sfera acestora, incluzând toate infracţiunile contra patrimoniului.

Totodată, nu mai este luată în considerare infracţiunea de mărturie mincinoasă sau infracţiunile din Legea concurenţei, în schimb sunt adăugate alte infracţiuni noi: infracţiuni de corupţie, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.

Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR) a gestionat procedura insolvenţei a peste 750 de societăţi comerciale. Expertiza acoperă agricultură, transporturi, industrie farmaceutică, alimentară, a lemnului, a încălţămintei, producţia de ceramică, panificaţie, activităţi comerciale, extracţia şi prelucrarea produselor petroliere, prelucrarea minereurilor neferoase, real estate.