Lansată în 2013, iniţiativa denumită oficial "Centura şi Drumul" ("Belt and Road") este menită să amelioreze legăturile dintre Asia, Europa şi Africa. Ea prevede în special finanţarea de infrastructuri terestre şi maritime în valoare de peste 1.000 de miliarde de dolari.
Proiectul a stârnit dezbinare printre europeni. Unele ţări, printre care Italia, Grecia şi mai multe din Europa de Est, s-au asociat proiectului. Alte ţări, la unison cu SUA, exprimă temeri că Beijingul şi-ar putea extinde prin intermediul acestui proiect influenţa sa politică sau în legătură cu acordurile comerciale încheiate cu China, pe care le consideră lipsite de transparenţă.
Italia a devenit, în aprilie, prima ţară membră a G7 care s-a raliat iniţiativei chineze şi se va număra printre cele 37 de naţiuni reprezentate de un şef de stat sau de guvern la summitul care va avea loc între 25 şi 27 aprilie, a anunţat în timpul unei conferinţe de presă ministrul chinez al afacerilor externe, Wang Yi.
Pe această listă figurează de asemenea Grecia, Elveţia, Austria, Republica Cehă, ţările tradiţional prietene cu China, precum Rusia, sau alte numeroase ţări asiatice.
Coreea de Nord, ţară vecină Chinei şi aliatul său tradiţional, va trimite la summit o delegaţie, a anunţat Wang Yi. "Este un lucru perfect normal, pentru că este vorba de o iniţiativă de cooperare economică. Toate ţările sunt libere să participe", a subliniat ministrul chinez.
Cu toate acestea, el nu a precizat dacă liderul nord-coreean Kim Jong Un, care ar urma să aibă o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin în luna aprilie, va participa sau nu la summitul de la Beijing.
În timpul primului summit de la Beijing al noului drum al mătăsii, în urmă cu doi ani, Kim Jong Un, care nu participa la acesta, a deturnat atenţia presei internaţionale declanşând un tir de rachete, chiar la începutul lucrărilor acelui summit.
facebook
twitter
