Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat că autoritățile române poartă negocieri cu Comisia Europeană pentru restructurarea cererii și majorarea valorii acesteia cu trei miliarde de euro, ajungând astfel la un total de 5,7 miliarde euro.
„Cererea de plată 4 se află în curs de negociere cu Comisia Europeană, pentru că discutăm de o cerere de plată 4 restructurată, respectiv creştem numărul de jaloane de la 46 la 95, încercând să devansăm o parte din jaloane care au fost îndeplinite şi, odată cu aceasta, să creştem valoarea acestei cereri de plată de la 2.680.000.000, cât este în momentul de faţă în PNRR, la 5,7 miliarde euro. Discutăm, dacă renegocierile cu Comisia Europeană decurg în ritmul pe care ni l-am propus, discutăm de o creştere a valorii a cererii de plată cu 3 miliarde de euro”, a declarat, vineri, ministrul Marcel Boloş.
Potrivit acestuia, cererea de plată numărul 4 are o importanță strategică nu doar prin valoarea financiară urmărită, ci și prin numărul mare de reforme incluse. Printre acestea se regăsesc reforma fiscală, introducerea unei taxe de poluare pentru mijloacele de transport, adoptarea Legii energiei, implementarea noilor Legi ale Justiției, aprobarea Codului Urbanismului și lansarea unei platforme electronice pentru aplicarea acestuia, modificarea Codului Silvic și reorganizarea Romsilva, precum și adoptarea strategiilor privind hidrogenul și biodiversitatea.
Un subiect delicat inclus în cererea de plată este Legea salarizării unitare, care ar urma să restructureze sistemul de plată în sectorul public. România a solicitat Comisiei Europene amânarea aplicării acestei legi până la depunerea ultimei cereri de plată din PNRR. Motivul invocat: nivelul actual al deficitului bugetar nu permite punerea în aplicare a unei astfel de reforme fără riscuri fiscale suplimentare.
„Tot în legătură cu cererea de plată 4, Legea salarizării unice este propusă pentru amânare până la ultima cerere de plată pe care o vom avea în legătură cu PNRR. Este o reformă importantă în sectorul public, însă intrarea acesteia în vigoare este condiţionată de ţinta de deficit bugetar care trebuie să fie de sub 5% pentru ca legea privind salarizarea unică să intre în vigoare”, a explicat Boloş.