Potrivit surselor politice, după prima rundă de consultări de la Palatul Cotroceni au rămas două scenarii principale: formarea unui guvern minoritar în jurul PSD, cu Sorin Grindeanu în funcția de premier, sau instalarea unui Executiv tehnocrat ori semi-tehnocrat, susținut de mai multe partide parlamentare.
Prima opțiune, cea a unui guvern minoritar PSD, întâmpină însă obstacole. Social-democrații au transmis că nu mai acceptă o formulă condusă de Ilie Bolojan, însă nici varianta Sorin Grindeanu premier nu are în acest moment suficiente voturi pentru a trece de Parlament.
Astfel, sprijinul UDMR devine esențial. Liderii UDMR au precizat după consultări că nu susțin formule fragile și că România are nevoie de o majoritate transparentă și stabilă, nu de un guvern dependent de negocieri parlamentare de la un vot la altul.
În paralel, atât PNL, cât și USR au anunțat că nu vor susține o formulă guvernamentală în care PSD revine la putere. Poziția liberalilor este considerată decisivă, mai ales după ce Ilie Bolojan a transmis public că PNL nu va participa și nu va sprijini nici măcar un Executiv tehnocrat dacă PSD face parte din arhitectura guvernamentală.
Pe fondul blocajului politic, la Cotroceni ar fi analizate mai multe variante de premier tehnocrat sau semi-tehnocrat. Potrivit surselor politice, sunt vehiculate în acest moment: Delia Velculescu, Radu Burnete, Eugen Tomac și Matei Șerban.
Delia Velculescu este văzută drept o variantă cu puternic profil economic, într-un moment în care viitorul Guvern va trebui să gestioneze teme sensibile precum deficitul bugetar, reformele fiscale și relația cu instituțiile financiare internaționale.
Radu Burnete este perceput ca o opțiune direct conectată la echipa prezidențială. O eventuală desemnare a unui consilier prezidențial în funcția de premier ar transmite semnalul unui Executiv coordonat mai strâns de la Palatul Cotroceni.
Surse politice susțin că această variantă apare și pe fondul tensiunilor dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan, după ce fostul premier ar fi ignorat în repetate rânduri solicitările și direcțiile dorite de șeful statului.
Cea mai surprinzătoare variantă este însă Eugen Tomac. Spre deosebire de Delia Velculescu și Radu Burnete, Tomac nu este un tehnocrat în sens clasic, ci europarlamentar și lider PMP. Numele său este discutat într-o posibilă formulă de compromis, inclusiv datorită rolului de consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu românii de pretutindeni.
Un alt nume vehiculat este cel al lui Matei Șerban, directorul Direcției Relații Internaționale din cadrul Băncii Naționale a României. Un apropiat al guvernatorului Mugur Isărescu, Matei Șerban a fost desemnat în 2012 reprezentant al României la Fondul Monetar Internațional și a participat la negocieri cu FMI, Banca Mondială și alte instituții financiare europene.
Mesajele transmise de Administrația Prezidențială indică faptul că Nicușor Dan nu intenționează, cel puțin în această etapă, să forțeze desemnarea unui premier fără certitudinea unei majorități parlamentare funcționale.
Șeful statului a făcut apel la responsabilitate politică, cerând partidelor să ajungă „într-un timp rezonabil” la propuneri viabile pentru viitorul Executiv.