Cifra reprezintă o creştere în comparaţie cu cele 82 de cazuri de jurnalişti ucişi în 2017. Printre cei ucişi sunt incluşi 84 de jurnalişti, cameramani şi tehnicieni, precum şi zece membri ai personalului media, dintre care conducători auto şi ofiţeri de protecţie. Ei au fost fie asasinaţi, luaţi ca ţintă în mod deliberat, fie au murit în atentate cu bombă sau în incidente implicând schimburi de focuri.
Şase dintre victime au fost femei şi s-au mai înregistrat şi trei decese clasificate drept accidente de muncă.
Cel mai periculos loc pentru jurnalişti a fost Afganistanul, unde 16 angajaţi ai mass-media şi-au pierdut viaţa. În Mexic, unde crima organizată vizează adesea jurnalişti, 11 angajaţi din media au fost ucişi. Nouă jurnalişti au fost ucişi în Yemen, opt în Siria, şapte în India, şase în Somalia, cinci în Pakistan şi cinci în Statele Unite.
Lista "prezintă o situaţie a crizei de siguranţă în domeniul jurnalismului, evidenţiată de asasinarea cu sânge rece a ziaristului de la Washington Post şi cetăţean saudit Jamal Khashoggi", a declarat FIJ într-un comunicat.
Khashoggi a fost ucis în consulatul saudit din Istanbul la 2 octombrie. Trupul său nu a fost găsit.
Preşedintele FIJ, Philippe Leruth, a cerut statelor membre ale Naţiunilor Unite să adopte o convenţie privind securitatea şi protecţia jurnaliştilor pe care a prezentat-o misiunilor ONU de la New York în octombrie.
"Această convenţie, susţinută de profesie în ansamblu, este răspunsul concret la crimele comise împotriva jurnaliştilor în totală impunitate", a declarat el.
facebook
twitter
