Potrivit datelor oficiale, cei mai mulți români care își sărbătoresc ziua numelui de Florii poartă numele Florin – peste 334.000 de persoane. Pe locul al doilea se află Viorel, purtat de aproximativ 147.000 de români, iar pe locul al treilea Florian, cu peste 54.000 de persoane.
În aceeași categorie se regăsesc și numele Florea, purtat de aproape 30.000 de români, Florentin – peste 25.000 și Florinel – aproape 14.000.
Există și nume mai rare, inspirate tot din lumea florilor, precum Trandafir (2.418 persoane), Bujor (1.554), Floricel (924), Margarit (695) sau Crin (214).
În rândul femeilor, cel mai răspândit nume sărbătorit de Florii este Viorica, purtat de peste 146.000 de românce.
Pe următoarele locuri se află Florentina (aproximativ 128.000 de persoane), Florica (peste 92.000), Floarea (peste 87.000) și Florina (aproape 80.000).
De asemenea, există și nume mai rare inspirate din flori, precum Garofița (2.872 persoane), Iris (2.296), Anemona (878), Micșunica (646), Romanița (543), Panseluța (444) sau Crizantema (353).
Printre cele mai cunoscute nume sărbătorite de Florii se numără: Anemona, Brândușa, Camelia, Codrin, Codrina, Codruț, Codruța, Crăița, Crenguța, Crina, Crinuța, Crizantema, Dalia, Delia, Floarea, Flora, Florența, Florentin, Florentina, Florica, Florin, Florina, Garofița, Gentiana, Gherghina, Iasmin, Iasmina, Iris, Lăcrimioara, Laur, Laura, Laurențiu, Laurian, Lauriana, Mălina, Margareta, Micșunica, Mugurel, Narcis, Narcisa, Panseluța, Romanița, Roza, Rozalia, Trandafira, Violeta, Viorel, Viorela, Viorica, Zambila sau Zambilica.
Multe dintre aceste nume au o simbolistică aparte și provin din diferite limbi sau tradiții culturale.
Brândușa este considerată floarea dragostei și a pasiunii. Se spune că persoanele care poartă acest nume sunt energice, curajoase și pun mult suflet în tot ceea ce fac.
Margareta provine din limba latină și înseamnă „perlă”, fiind un nume asociat cu puritatea și eleganța.
Mălina este un nume de origine românească și vine de la mălin, un arbust decorativ cu flori albe din familia rozaceelor.
În Antichitate, coroanele din frunze de laur erau așezate pe capul împăraților, poeților sau învingătorilor. Astfel, laurul a devenit simbolul victoriei și al succesului.
De la acest simbol provine și termenul „laureat”, care desemnează o persoană premiată sau distinsă. Din aceeași familie de nume fac parte Laurențiu, Laurian sau Laura.
Iris provine din mitologia greacă. Personajul Iris era mesagerul zeilor și simbolul curcubeului, fiind considerată legătura dintre cer și pământ.
Legenda spune că în fiecare seară ea deschidea bolta cerească pentru a face loc stelelor.
Numele Narcis și Narcisa sunt inspirate de floarea narcisei și de celebra legendă din mitologia greacă.
Povestea spune că tânărul Narcis s-a îndrăgostit de propria reflecție în apă și, incapabil să se desprindă de imaginea sa, a murit lângă un râu. În locul lui a crescut o floare, care a primit numele de narcisă.
Numele Anemona își are originile în Grecia Antică. Potrivit legendelor, anemona era o nimfă transformată într-o floare deosebit de frumoasă.
O altă poveste spune că anemonele sunt lacrimile Afroditei, zeița iubirii. Florile înfloresc primăvara, în perioada în care cade de obicei Paștele, motiv pentru care mai sunt cunoscute și ca „floarea Paștelui”.
Numele Codrin, Codrina, Codruț și Codruța provin din termenul latin „quodrum”, care se traduce prin „pădure” sau „codru”. Aceste nume sunt asociate cu natura și simbolizează legătura cu pădurea, liniștea și echilibrul.