O bătrână care şi-a păstrat piciorul amputat 13 ani, a câştigat procesul cu Primăria, dar a murit

Preşedintele Sindicatului „Asistentul Personal” Alba, Nicolae Ton – cel care a descoperit cazul bătrânei care îşi păstra de 13 ani, într-o cutie din podul casei, o parte a piciorului drept, care îi fusese amputată -, a declarat, joi, pentru Mediafax, că a reprezentat-o în instanţă pe femeie, într-un proces cu Primăria Poşaga, care a refuzat să îi plătească un asistent personal, deşi legea îi permitea acest lucru având în vedere handicapul pe care îl avea.

Ton a explicat că procesul a început în luna mai 2012 şi s-a încheiat la începutul lunii mai 2013, însă femeia nu a putut să se bucure decât câteva zile de victoria obţinută împotriva unei instituţii a statului care a nedreptăţit-o, deoarece în această săptămână a murit.

„Procesul în instanţă a durat un an, perioadă în care ne-am luptat pentru un drept pe care legea i-l conferea, iar Primăria Poşaga refuza să i-l ofere. Acţiunea a ajuns în faţa mai multor instanţe, iar în final Primăria Poşaga a fost obligată să-i achite reclamantei suma de 10.830 de lei, reprezentând indemnizaţia însoţitorului pentru perioada în care nu i-a fost plătită, şi totodată să-i angajeze bătrânei asistent personal”, a spus Ton.

Potrivit sursei citate, justiţia a dovedit că măsura Primăriei Poşaga a fost „abuzivă”, însă a venit târziu, deoarece bătrâna a murit în această săptămână.

Femeia a fost înmormântată, iar în sicriu rudele i-au pus şi partea din piciorul amputat, aşa cum le-a cerut aceasta în timpul vieţii.

Cazul femeii care îşi păstra o parte din piciorul amputat a fost descoperit de preşedintele Sindicatului „Asistentul Personal” Alba, Nicolae Ton, după ce rudele bătrânei i-au cerut să o ajute pentru că Primăria din localitate îi sistase plata asistentului personal care o îngrijea, şi a fost făcut public în septembrie anul trecut.

Atunci, Nicolae Ton declara corespondentului Mediafax că femeia, Oara Părăştia, avea 93 de ani şi locuia în satul Segagea, din comuna Poşaga, iar în urmă cu 13 ani i-a fost amputată o parte din piciorul drept din cauza unei boli articulare.

Ton spunea că femeia le-a cerut rudelor să îi păstreze partea din piciorul amputat într-o cutie, în podul casei, pentru a fi înmormântată împreună cu aceasta.

„Bătrâna îşi păstrează piciorul amputat, care s-a mumificat între timp, într-o ladă în podul casei, unde are şi hainele şi celelalte lucruri pentru înmormântare”, afirma Nicolae Ton.

La rândul lor, rudele bătrânei spuneau că aceasta le-a cerut să păstreze până va muri partea din piciorul amputat, iar apoi să o pună alături de aceasta în sicriu pentru că „vrea să meargă întreagă pe lumea cealaltă”.

Nicolae Ton afirma că a făcut public cazul bătrânei deoarece dorea să o ajute să îşi recapete dreptul la asistent personal, după ce plata asistentului a fost sistată de Primăria din Poşaga. El spunea că sindicatul pe care îl conduce i-a întocmit dosarul complet pentru ca femeia să atace în instanţă decizia Primăriei Poşaga.

„Primăria din Poşaga i-a întrerupt plata asistentului personal care o îngrijea pe motiv că nu are bani, deşi la handicapul acesteia are dreptul, conform legii, la asistent personal”, spunea Ton.

Potrivit sursei citate, Legea 448/2006 prevedea asigurarea de asistent personal pentru bătrână, însă Primăria a refuzat nejustificat să îi plătească acest drept.