O descoperire făcută într-o peşteră din România dezleagă unul dintre misterele evoluţiei omului

Peştera cu Oase, din Munţii Aninei, este locul unde în 2002 au fost găsite cele mai vechi rămăşiţe din Europa ale omului modern. Procedura datării cu Carbon 14 a relevat faptul că este maxilarul îi aparținea unui bărbat cu vârsta de 35-40 de ani, iar vechimea sa este de aproximativ 40.000 de ani calendaristici.

Citeşte şi LOCURI UNICE ÎN ROMÂNIA: Peştera cu Oase, locul unde a ajuns cel mai „vechi” om din Europa

Testările ADN au arătat că genomul avea între 4,8 şi 11,3 la sută ADN de om de neanderthal, asta în condiţiile în care, în mod obişnuit, între unu şi patru procente din genele omului modern provin de la neanderthalieni. Omul de Neanderthal este o sub-specie distant înrudită, dar genetic diferită de oamenii moderni numiţi Homo sapiens. Oamenii de ştiinţă cred că neanderthalieni au migrat din Africa în Europa şi posibil în Asia în urmă cu 50-60.000 de ani.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Paleontologul Qiaomei Fu, citat de Daily Mail, este de părere că rezultatele ADN indică faptul că omul a cărui fosilă a fost descoperită în Peştera cu Oase ar fi avut neanderthalieni în arborele genealogic timp de patru-şase generaţii.

Citeşte şi Omul de Neanderthal nu era doar carnivor, mânca şi vegetale

Aceste concluzii îi fac pe cercetători să creadă că legăturile din Homo sapiens şi neanderthalieni nu s-au produs doar când s-au întâlnit în Orientul Mijlociu. Mai exact, cele două specii ar fi continuat să se amestece până la dispariţia oamenilor primitivi, în urmă cu aproximativ 39.000 de ani.

Un studiu realizat în 2014 de oamenii de ştiinţă de la Oxford a arătat că oamenii moderni şi neanderthalieni au fost contemporani pentru circa 5.400 de ani. Acest lucru a demontat o ipoteză anterioară şi anume că homo sapiens i-au înlocuit pe neanderthalieni.