O hartă animată în 3D a Căii Lactee, realizată cu ajutorul satelitului Gaia

„Acest ansamblu de date este foarte bogat şi noi credem că ele vor revoluţiona astronomia şi cunoştinţele noastre despre Calea Lactee”, a declarat pentru AFP Uwe Lammers, unul dintre cercetătorii care participă la programul Gaia din cadrul ESA.

„Cu ajutorul Gaia, putem cu adevărat să reconstituim întreaga istorie a Căii Lactee. E ca şi cum am face arheoastronomie (…) pentru a reconstitui cu adevărat istoria Universului”, a declarat Gunther Hasinger, directorul departamentului de Ştiinţe din cadrul ESA, cu ocazia unei prezentări a datelor transmise de GAIA, ce a avut loc miercuri la Salonul aeronautic ILA din Berlin.

Lansat la sfârşitul anului 2013, satelitul european, care analizează sursele luminoase din galaxia noastră, este poziţionat la o altitudine de 1,5 milioane de kilometri în raport cu Terra. Gaia realizează 500 de milioane de măsurători pe zi. Datele sunt transmise la sol şi analizate de un consorţiu din care fac parte 450 de oameni de ştiinţă din 20 de ţări.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Gaia, care a început să funcţioneze în 2014, a permis deja alcătuirea unei prime versiuni a catalogului de măsurători în septembrie 2016. Acea versiune a stabilit poziţiile în care se află 1,1 miliarde de stele din Calea Lactee, însă satelitul nu determinase distanţa lor faţă de Terra decât pentru 2 milioane dintre astre şi, în plus, făcuse acest lucru într-o manieră lipsită de acurateţe.

„Era doar un aperitiv”, a rezumat pentru AFP Frederic Arenou, cercetător la CNRS din Franţa şi la Observatorul Paris-PSL.

„Acum, însă, avem parte de un veritabil foc de artificii”, a estimat Francois Mignard, director de cercetare emerit în cadrul CNRS la Observatorul de pe Coasta de Azur, coordonatorul echipei franceze din cadrul misiunii Gaia.

„Cunoaştem distanţa faţă de aceste stele, deci vom cunoaşte luminozitatea lor intrinsecă, vom cunoaşte vârsta lor, evoluţia lor”, a explicat Frederic Arenou.

Noile date, culese de Gaia timp de 22 de luni, între iulie 2014 şi mai 2016, au fost publicate online miercuri, iar acest catalog este de acum înainte disponibil spre consultare pe internet.

Specialişti din lumea întreagă s-au declarat „foarte entuziasmaţi” să descopere aceste date şi să poată să înceapă să le prelucreze, a subliniat Anthony Brown, profesor la Universitatea Leiden din Olanda, membru al consorţiului prezent la evenimentul organizat la Berlin.