O lună și o săptămână de când Nicușor Dan n-a mai desemnat un premier. Jurist: ”Curtea Constituțională trebuie să fie sesizată”

La 4 iunie, Nicușor Dan îl desemna premier pe Eugen Tomac. Acesta s-a retras însă la 14 iunie, iar în locul său a fost desemnat Adrian Veștea. Fără succes, pentru că parlamentul nu a susținut cabinetul format de acesta, astfel că șeful statului, la 23 iunie, a chemat din nou liderii partidelor la Palatul Cotroceni, pentru consultări. Divergențele dintre PSD și tabăra PNL-USR au dus însă la blocarea negocierilor, ceea ce înseamnă, inclusiv astăzi, că nu este garantată o majoritate care să susțină învestirea unui nou Executiv.

Șeful statului a subliniat că, în lipsa majorității necesare, nu vrea să facă ”un exerciţiu gratuit”, adică o nouă nominalizare cu șanse mici de reușită.

”E nevoie de discuții care există. Numai că, din păcate, retorica în care, de luni de zile, s-au așezat partidele le îngustează foarte mult spațiul de negociere. Și aici din nou ne întoarcem la rolul social al politicianului, care este să aibă o disponibilitate la compromis astfel încât să găsească – fiecare pentru categoria de oameni care le-a dat mandatul – să găsească acea cale care să fie optimă”, a explicat Nicușor Dan, citat de mediafax.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În 9 mai, șeful statului spunea că ”România va avea un guvern pro occidental într-un termen rezonabil”. Ce înseamnă ”termen rezonabil”? Greu de răspuns, câtă vreme partidele din fosta coaliție se încăpățânează să refuze colaborarea pentru asigurarea unei majorități în parlament.

Alte articole

Nicuşor Dan a semnat decretele. Actele, trimise de urgenţă la Monitorul Oficial

Președintele Nicusor Dan, noi discuții cu liderii fostei coaliții la Cotroceni

Calendarul arată că au trecut o lună și o săptămână de când Nicușor Dan îl desemna premier pe Adrian Veștea, respectiv 28 de zile de consultările de după eșecul acestuia la votul din parlament.

Potrivit Constituției, șeful statului este obligat, după consultări, să facă o nominalizare. Legea fundamentală nu prevede însă un termen pentru asta.

”Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, prevede Constituția.

Citește și Nicuşor Dan a semnat decretele. Actele, trimise de urgenţă la Monitorul Oficial

Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), susține că ”nedesemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru la 28 de zile de la încheierea consultărilor politice (23 iunie) reprezintă o gravă neîndeplinire a unei obligații constituționale de către Președintele României”.

În acest context, Neacșu adaugă faptul că trebuie sesizată Curtea Constituțională a României (CCR).

”Curtea Constituțională trebuie să fie sesizată, pentru că e singura autoritate care îl poate forța pe președinte să își îndeplinească obligația de a desemna un candidat, cum a mai facut-o în trecut.

Art. 103 alin. (1) din Constituție stabilește că, în urma consultărilor ‘Președintele României DESEMNEAZĂ un candidat pentru funcția de prim-ministru’.

[ ] Textul constituțional nu folosește formula ‘POATE DESEMNA’, ci instituie o obligație de a acționa, de a face ceva, de a decide. Deci consultările cu partidele politice trebuiau să se finalizeaze cu o desemnare de candidat, pentru că ele nu reprezintă doar un act formal de curtoazie, nu este un simplu schimb de opinii politice.

Nici inexistența unui termen expres în care Președintele trebuie să facă o desemnare nu schimbă natura obligatorie a acesteia, o spune expres chiar Curtea Constituțională (Decizia 504/2019):
‘Lipsa unui text în Legea fundamentală. care să instituie un termen imperativ (…) nu poate fi interpretată în sensul tergiversării sine die a îndeplinirii acestei obligații constituționale’.

Mai mult, președintele NU POATE PUNE CONDIȚII pentru a face o desemnare (faceți majorități, împăcați-vă, fără AUR sau oricare altele), pentru că, așa cum corect spunea actualul președinte al CCR într-o opinie separată. (…)

Obligația sesizării Curții Constituționale și deci de a salva starea de constituționalitate le revine următorilor (art. 146): președintelui Camerei Deputaților, președintelui Senatului și președintelui Consiliului Superior al Magistraturii”, a scris, pe Facenook, Neacșu.

Citește și Sorin Grindeanu anunță ce legi va vota PSD. Codul Urbanismului nu va fi votat, deocamdată, de social-democrați: „PSD nu va da pe mâna unui inculpat aceste autorizații”