O misiune FMI de la Washington se întâlneşte marţi cu membrii Comisiei de buget din Camera Deputaţilor pentru evaluarea anuală

Misiunea este formată din experţi de la Washington ai FMI şi este prezentă la Bucureşti încă de săptămâna trecută.

România nu are, în prezent, în derulare niciun acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul IV.

În urma vizitei din primăvara trecută, FMI a elaborat un raport, dat publicităţii în luna mai, potrivit căruia măsurile de relaxare fiscală incluse în planurile Guvernului pentru perioada 2017 – 2020 ar putea majora deficitul bugetar până la 6% din produsul intern brut până în 2022.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Totodată, potrivit sursei citate, cel mai mare cost fiscal, de 2,6% din PIB, îl va avea implementarea legii salarizării unitare, măsură care ar trebui implementată în concordanţă cu existenţa spaţiului fiscal necesar şi ar trebui susţinută de eforturi de reformare a administraţiei publice.

Alte articole

România scapă de „junk”, dar situația este tot gravă. Fitch ar fi decis menținerea ratingului de țară (surse)

Economistul Adrian Mitroi avertizează că România este deja tratată ca un stat aflat în categoria ”junk”: ”Plătim dobânzi absolut neverosimile, sunt dobânzi de Africa”

O eventuală relaxare fiscală, cumulată cu creşterea tensiunilor politice, ar putea afecta consumul şi investiţiile, ar putea majora costurile cu împrumuturile şi ar pune presiuni asupra cursului de schimb, ceea ce ar afecta bilanţurile băncilor, menţionează sursa citată.

Comitetul Director al FMI a salutat progresele înregistrate de România în reducerea dezechilibrelor economice după criza financiară globală, însă a recomandat o reorientare a politicilor dinspre stimularea consumului către sprijinirea investiţiilor pentru a proteja rezervele şi a creşte în mod sustenabil standardele de viaţă.

„Cu toate acestea, recenta deteriorare a politicilor fiscale şi încetinirea ritmului reformelor structurale ar putea pune în pericol aceste câştiguri. În acest context (-directorii-) au subliniat necesitatea reorientării politicilor dinspre stimularea consumului spre sprijinirea investiţiilor pentru a proteja rezervele şi a creşte în mod sustenabil standardele de viaţă”, susţinea FMI în luna mai a anului trecut.

Consultările periodice prevăzute de Articolul IV din Statutului Fondului constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.